Boicotul Agenției Naționale Antidrog – Conferință de presă RHRN, marți 28 martie 2017, ora 12, Institutul Italian, Aleea Alexandru nr 41, București

28 martie 2017, ora 12.00

 

Asociația RHRN – Romanian Harm Reduction Network, Alianța de Luptă Împotriva Alcoolismului și Toxicomaniilor (ALIAT), Asociația Română Anti-SIDA (ARAS), Fundația PARADA, Asociația Sens Pozitiv

 

CONFERINȚĂ DE PRESĂ

Organizațiile care oferă servicii consumatorilor de droguri au decis să boicoteze Agenția Națională Antidrog (ANA)

 

Organizațiile care oferă servicii consumatorilor de droguri anunță încetarea oricărui contact instituțional cu Agenția Națională Antidrog (ANA) până când nu se dovedeşte o schimbare fundamentală în relația cu ONG-urile, cu situația fondurilor publice alocate pentru prevenirea și combaterea efectelor negative asociate consumului de droguri şi până când ANA nu-şi asumă responsabilitatea pentru reducerea drastică a finanțării prevăzute pentru acest domeniu.

 

RHRN, ALIAT, ARAS, Parada și Sens Pozitiv vă invită să participați marți, 28 martie, ora 12.00, la sediul Institutul Italian de Cultură (Aleea Alexandru nr. 41, Bucureşti), la conferința de presă „Boicotul Agenției Naționale Antidrog”, în care va fi expusă situația de fapt a serviciilor destinate consumatorilor de droguri:

  • întârzierea sine die a implementării Programului de interes național de prevenire şi asistență medicală, psihologică şi socială a consumatorilor de droguri 2015-2018 (PIN 2015-2018);
  • inexistența finanțărilor publice (guvernamentale) destinate furnizorilor privați de servicii adresate consumatorilor;
  • inexistența serviciilor (publice, private) destinate consumatorilor minori;
  • legislația deficitară din domeniu în condițiile creșterii numărului de noi cazuri de infectare cu HIV şi hepatite, TBC, boli transmisibile sexual, sarcini nedorite, nou-născuți cu boli cronice sau handicap, decese, infracționalitate crescută în comunități.

 

În ciuda aspectelor menționate mai sus, ne lovim de absența oricărei reacții concrete, coerente și concertate cu organizațiile non-guvernamentale a Agenției Naționale Antidrog.

Constatând aceste elemente, organizațiile membre ale Rețelei Române de Reducere a Riscurilor (RHRN) au decis să suspende pe termen nelimitat colaborarea cu ANA, estimând că aceasta nu-și îndeplinește și nu dorește să-și îndeplinească misiunea asumată formal și niciodată real.

 

Despre inițiatori:

Romanian Harm Reduction Network (RHRN) promovează reducerea comportamentelor cu risc asociate consumului de droguri prin creșterea gradului de comunicare între organizațiile partenere şi îmbunătățirea calității serviciilor pentru consumatorii de droguri, la nivel național.

Alianța pentru Lupta Împotriva Alcoolismului și Toxicomaniilor (ALIAT) este o organizație nonguvernamentală, fondată în 1993, una dintre primele organizații profesionale care activează în domeniul adicțiilor din România.

ARAS – Asociația Română Anti-SIDA – a fost înființată în 1992, la București, de către un grup de tineri voluntari care considerau că, în România, sănătatea publică, în general, și situația HIV/SIDA, în special, nu se bucurau de suficientă atenție din partea autorităților.

Fundația Parada este o organizație română neguvernamentală, apolitică, nonprofit, fondată în 1996. PARADA adresează servicii de urgență și de integrare copiilor și tinerilor în situație de stradă, precum și familiilor fără adăpost din București, utilizând circul social drept instrument privilegiat în procesul de resocializare al copiilor străzii.

SENS POZITIV este o asociație nonguvernamentală care se adresează persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA. SENS POZITIV există pentru a susține îmbunătățirea calității vieții tuturor persoanelor seropozitive, indiferent de sex, etnie, religie sau credință, vârstă, orientare sexuală, situație socială, mediu de proveniență, dizabilitate sau grup vulnerabil.

 

Pentru informații suplimentare, ne puteți contacta la office@rhrn.ro, 0726 389 604

Scrisoare deschisă către Agenția Națională Antidrog

În atenția Agenției Naționale Antidrog

Conform rolului său, Agenția Națională Antidrog „elaborează, fundamentează, implementează, finanţează, monitorizează şi evaluează Programul Naţional şi Programul de Interes Naţional de prevenire şi asistenţă medicală, psihologică şi socială a consumatorilor de droguri” și „colaborează cu organizaţiile neguvernamentale în scopul realizării obiectivelor prevăzute în Strategia naţională antidrog”. Istoria recentă arată totuși că și „finanțarea Programul de Interes Naţional de prevenire şi asistenţă medicală, psihologică şi socială a consumatorilor de droguri”, și „colaborarea cu organizaţiile neguvernamentale în scopul realizării obiectivelor prevăzute în Strategia naţională antidrog” au avut de suferit prin ritmul lent de implementare a programului de interes național și prin condițiile greu de îndeplinit din ghidurile din subprogramele pentru care s-a deschis perioada de aplicare.

Având în vedere:

  •     Calendarul activităților din cadrul PIN 2015-2018
19.08.2015 Este adoptată HG nr. 659/2015 privind aprobarea Programului de interes naţional de prevenire şi asistenţă medicală, psihologică şi socială a consumatorilor de droguri 2015-2018 (PIN 2015-2018)
15.07.2016 Dezbaterea publică a Metodologiei de Finanțare (acesta era prevăzut a fi definitivată la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial a H.G. nr. 659/19.08.2015)
26.10.2016 Draftul ghidurilor pentru solicitanți privind selecția de proiecte în cadrul subprogramelor IV, VII și VIII, PIN 2015-2018
12.12.2016 Anunțul de primire a proiectelor (și documentația aferentă) cu data-limită 31.01.2017
07.02.2017 Nou anunț de primire a proiectelor (și documentația aferentă) cu data-limită 06.03.2017, evaluarea proiectelor: 13.03.2017-24.04.2017
21.03.2017 Invitație către ONG-uri de participare la o dezbatere pentru modificarea HG nr. 650/2015 în sensul prelungirii termenului pentru PIN până în 2020
15.11.2018 Finalizarea proiectelor finanțate prin PIN 2015-2018

Respectiv,

  • Întârzierea sine die a implementării Programelor de Interes Naţional 2015-2018 din domeniul dependenţelor care, după cum le spune numele, trebuiau să înceapă în 2015 şi care sunt stringent necesare pentru comunităţile de consumatori,
  • Politica de tergiversare voluntară a lansării documentaţiei pt PIN-uri care a prevalat în cursul anului 2016 şi de care e responsabilă ANA şi Ministerul de Interne,
  • Lansarea licitaţiei şi reluarea acesteia la începutul anului 2017, în absenţa bugetului aferent pe 2017,
  • Imposibilitatea respectării obligaţiilor asumate de România prin Strategiile Naţionale și planurile de acţiune,
  • Inexistenţa finanţărilor publice (guvernamentale) destinate furnizorilor privaţi de servicii adresate consumatorilor,
  • Inexistenţa serviciilor (publice, private) destinate consumatorilor minori şi legislaţia deficitară din domeniu,
  • Lipsa ghidurilor pentru subprogramele I, II, III, V și VI din cadrul PIN 2015-2018,
  • Condiția dificil de îndeplinit din cadrul ghidurilor ca salarizarea angajaților să reprezinte 10% din bugetul proiectelor,
  • Creșterea numărului de noi cazuri de infectare cu HIV şi hepatite, TBC, boli trasmisibile sexual, sarcini nedorite, nou-născuţi cu boli cronice sau handicap, decese, infracţionalitate crescută în comunităţi, în absența oricărei reacții concrete coerente și concertate cu organizațiile non-guvernamentale a Agenției Naționale Antidrog.

Constatând aceste elemente, organizațiile membre ale Rețelei Române de Reducere a Riscurilor (RHRN) au decis să suspende pe termen nelimitat colaborarea cu ANA, estimând că aceasta nu-și îndeplinește și nu dorește să-și îndeplinească misiunea asumată formal și niciodată real, și anunță pe cale de consecință, prin prezenta, că nu vor participa la întâlnirea solicitată de către Agenția Națională Antidrog în data de 21.03.2017.

În numele RHRN – Mihai Tănăsescu (președinte), Dragoș Roșca (director executiv)

În numele ARAS (Asociația Română Anti-SIDA) – Maria Georgescu (președinte)

În numele ALIAT (Alianța de Luptă Împotriva Alcoolismului și Toxicomaniilor) – Bogdan Glodeanu (director executiv)

În numele Fundației PARADA – Ionuț Jugureanu (director executiv)

În numele Asociației Sens Pozitiv – Alina Dumitriu (director executiv)

Raport de bune practici (Asociația Semper Musica)

Asociația Semper Musica a publicat un raport de bune practici în urma proiectului ALL4ONE (un proiect bilateral organizat în parteneriat cu asociaţiile HIV Norvegia şi HIV Islanda). Raportul conţine şi o serie de instrumente de educaţie nonformală folosite de cei doi parteneri internaţionali pentru sesiunile de prevenire HIV organizate în şcolile locale, o parte dintre acestea fiind adaptate contextului social din România şi folosite de Asociaţia Semper Musica în cadrul unor sesiuni pilot organizate în liceele din Tecuci, judeţul Galaţi. În raport puteți găsi:

1. Date despre Granturile SEE şi Norvegiene
2. Date despre Fondul pentru Relaţii Bilaterale gestionat de Ministerul Fondurilor Europene
3. Date despre proiectul „ALL4ONE”
4. Date despre HIV Islanda şi HIV Norvegia
5. Date despre situaţia din Islanda, Norvegia şi România cu privire la infecţia cu HIV
6. Date despre curriculele educaţionale din Islanda, Norvegia şi România din punctul de vedere al educaţiei pentru sănătate sau educaţiei sexuale
7. Date legate de legislaţia din Islanda, Norvegia şi România cu privire la infectarea deliberată cu HIV
8. Instrumente de educaţie nonformală folosite în Islanda şi Norvegia
9. Strategiile folosite de organizaţiile din Islanda şi Norvegia pentru a-şi asigura o prezenţă constantă în comunitate
10. Date despre pilotarea sesiunilor de prevenire HIV în România folosind modele islandeze şi norvegiene

Acest raport face parte din proiectul „ALL4ONE”, o iniţiativă organizată de Asociaţia Semper Musica şi finanțată în cadrul Programului de Asistență Tehnică prin Fondul de Relații Bilaterale gestionat de Ministerul Fondurilor Europene în calitate de Punct Național de Contact pentru granturile SEE și Norvegiene 2009-2014.

Este nevoie de o schimbare în politicile române în domeniul drogurilor!

De aproape 20 de ani, România se confruntă cu fenomenul consumului de droguri. Dacă la început am fost doar o rută pentru trafic, în timp, țara noastră a devenit piață pentru consum. Total nepregătiți și neinformați, generația care își trăia adolescența și prima tinerețe la sfârșitul anilor ’90 a devenit prima generație de sacrificiu. Ei au fost primii care au trăit moartea și supradozele, infecțiile cu HIV și Hepatită C, toată degradarea umană care vine o dată cu adâncirea dependenței. În tot acest timp, Statul român a investit minimal în servicii de prevenire și tratament și maximal în represiunea și pedepsirea consumatorilor. În 2016, iată rezultatele acestor politici:

  • Cvasi-absența programelor complexe, bazate pe dovezi (nu concursuri de desene) de prevenire a consumului de droguri în școală și familie;
  • Nu există nici măcar un singur centru de tratament al dependenței de droguri la minori;
  • Dublarea la fiecare patru ani a consumului de droguri în populația tinerilor de 15 ani (conform ESPAD);
  • Epidemie de HIV în populația consumatorilor de droguri (conform UNAIDS, 2014 a înregistrat cel mai mare număr de cazuri noi de HIV, 755, din care 21% la consumatori de droguri);
  • Inexistența până la această dată a unei curricule de studiu universitară sau post-universitară prin care medicii și psihologii care practică în România să poată identifica și trata competent dependențele de substanțe;
  • Atitudinea iresponsabilă a statului român la sfârșitul anilor 2000 față de copiii și tinerii aflați în situație de stradă prin care a permis, atunci, vânzarea legală a drogurilor prin intermediul unor societăți comerciale legal înregistrate și plătitoare de impozite și care, acum, refuză în continuare să-și asume responsabilitățile și consecințele – legale și financiare – ale propriei incurii;
  • Accesul la servicii de sănătate pentru prevenirea și tratamentul bolilor transmisibile și al bolilor mintale nu este posibil pentru cetățenii României care nu sunt asigurați și nici nu pot demonstra că nu au venituri.

 

În aceste condiții dramatice, organizațiile nonguvernamentale care au dezvoltat în acești ani programe eficiente și au implementat idei inovatoare se văd tot mai izolate și mai incapabile să facă față din lipsa fondurilor de orice fel. Este un element încurajator faptul că la finalul anului trecut a fost aprobată Hotărârea de Guvern nr. 659/2015 privind aprobarea Programului de interes național de prevenire și asistență medicală, psihologică și socială a consumatorilor de droguri care prevede finanțarea acestor programe ale structurilor guvernamentale și nonguvernamentale. Pe de altă parte, suntem profund îngrijorați de întârzierea de către Agenția Națională Antidrog a începerii procedurilor în cadrul acestui Program de interes național, la aproape 6 luni de la începerea anului.

În aproape toate țările europene, politicile de stat s-au orientat spre prevenire și tratament, limitând drastic rolul poliției și penitenciarului în gestionarea unei probleme (consumul de droguri) care privește în primul rând sănătatea publicului și sănătatea individului. Rezultatele au fost cel mai adesea încurajatoare: prevenirea este eficientă atunci când este realizată de profesioniști, iar tratamentul este mai ieftin și mai productiv pentru societate decât încarcerarea. Este timpul și pentru România să oprească politicile represive care nu fac decât să alimenteze cercul vicios care se creează atunci când dependenții sunt considerați infractori. Este timpul să investim în prevenire și tratament!

Rețeaua Română de Reducere a Riscurilor