LearnAddiction 3

Modul de e-learning pentru profesioniștii în adicții axat pe reducerea riscurilor

COMUNICAT DE PRESĂ

Pe 6 și 7 februarie2024, s-au întâlnit la Madrid reprezentați a șapte organizații din șapte țări UE care participă la cea de-a treia fază a proiectului LearnAddiction.

În prima fază a proiectului (noiembrie 2019 – octombrie 2021) a fost dezvoltată prima platformă de e-learning deschisă și multilingvă pentru profesioniștii din domeniul adicțiilor, cu patru module: adicții comportamentale, adicții la tineri, perspectiva de gen în adicții și standardele europene de calitate pentru prevenirea consumului de droguri. Această platformă este disponibilă în șapte limbi (engleză, spaniolă, slovenă, română, portugheză, cehă și franceză) la www.learnaddiction.eu.

În a doua fază a proiectului LearnAddiction (februarie 2022 – iulie 2024), partenerii proiectului au dezvoltat un nou modul de e-learning centrat pe chemsex. Acest nou modul de e-learning va fi publicat în curând pe www.learnaddiction.eu.

Acum, în cea de-a treia fază a proiectului LearnAddiction (octombrie 2023 – martie 2026), partenerii de proiect vor dezvolta un nou modul de e-learning legat de reducerea riscurilor asociate consumului de droguri.

În timpul întâlnirii de la Madrid, reprezentanții organizațiilor partenere în cea de-a treia fază a proiectului LearnAddiction au stabilit direcțiile pentru noul modul de învățare electronică privind reducerea riscurilor. Odată ce prima dezvoltare este finalizată, o versiune beta va fi publicată pe www.learnaddiction.eu. Toți utilizatorii actuali ai platformei LearnAddiction vor avea acces la acest nou modul, îl vor putea testa și oferi feedback. Pe baza acestui feedback, partenerii de proiect îl vor îmbunătăți înainte de publicarea versiunii finale în februarie 2026.

Această a treia fază a proiectului LearnAddiction este o inițiativă a UNAD (Rețeaua spaniolă a organizațiilor din domeniul adicțiilor) în colaborare cu UTRIP (Slovenia), DIANOVA (Portugalia), SANANIM (Republica Cehă), RHRN (România), FedaBXL (Belgia) și NOTDIENST (Germania). Proiectul este cofinanțat de Programul Erasmus+ al Uniunii Europene.

__________________

Notă: Acest document a fost realizat cu asistența Uniunii Europene. Conținutul acestui document este responsabilitatea exclusivă a partenerilor de proiect și nu poate fi considerat în niciun fel ca reflectând punctele de vedere ale Uniunii Europene.

LearnAddiction, prima platformă de instruire în domeniul adicțiilor (Comunicat de presă)

Asociația RHRN – Romanian Harm Reduction Network a publicat Learn Addiction, prima platformă gratuită de instruiré în domeniul prevenției, intervenției și tratamentului adicțiilor.

Platforma poate fi accesată de pe computer, tabletă sau smartphone și include următoarele module:

Modulul 1: Prevenirea, intervenția și tratamentul adicțiilor comportamentale.

Modulul 2: Prevenția, intervenția și tratamentul adicțiilor la tineri.

Modulul 3: Perspectiva de gen în prevenția, intervenția și tratamentul adicțiilor.

Modulul 4: Standardele europene de calitate în prevenția consumului de droguri.

Platforma Learn Addiction (www.learnaddiction.eu) este disponibilă în șapte limbi (engleză, spaniolă, slovenă, portugheză, franceză, română și cehă) sub o licență Creative Commons. Oricine o poate folosi gratuit, o poate modifica și dezvolta.

Platforma Learn Addiction este o inițiativă a UNAD – Rețeaua Spaniolă a Organizațiilor Centrate pe Adicții – în colaborare cu: UTRIP – Institutul de Cercetare și Dezvoltare – (Slovenia), RHRN – Romanian Harm Reduction Network –, DIANOVA (Portugalia), SANANIM (Republica Cehă) și FEDITO BXL –Federația Bruxeleză a Organizațiilor Dedicate Consumatorilor de Droguri – (Belgia) și cofinațată prin Programul Erasmus+ al Uniunii Europene.

__________________

Notă: Proiectul ‘Learn Addiction’ este cofinanțat de către Programul Erasmus+ al Uniunii Europene. De conținutul acestui comunicat sunt responsabili doar partenerii proiectului.

NOTĂ PENTRU REDACTORI

Pentru informații suplimentare despre proiectul ‘Learn Addiction’ vă rugăm să ne contactați la info@learnaddiction.eu

Mai multe detalii găsiți la www.learnaddiction.eu. Ne puteți de asemenea urmări pe:

Twitter: @AddictionLearn

Facebook: @LearnAddictionProject

COVID-19: Informații pentru consumatorii de droguri

(Descarca pliantul in format PDF)

Poți să te protejezi!

Persoanele consumatoare de droguri au avut deja de a face cu viruși și mai periculoși. Acest   pliant oferă informaţii practice care ne ajută să ne gestionăm sănătatea și consumul de droguri în timpul  pandemiei COVID-19.

Despre COVID-19 (sau coronavirus)

COVID-19 se transmite de la persoanele purtătoare prin picături de salivă atunci când cel infectat tușește sau strănută, sau prin respiraţie. Virusul poate trăi pe suprafeţe și se poate transmite atunci când cineva atinge suprafaţa respectivă cu mâna, după care duce mâna la faţă.

Cum te protejezi dacă ti consumator de droguri

Dacă fumezi, te expui la un risc mai crescut (deși nici injectarea nu este absolut sigură). Fumătorii (inclusiv cei care fumează doar iarbă) au un risc crescut. Dacă suferi de boală pulmonară obstructivă cronică sau de alte probleme pulmonare, ești într-o situaţie de vulnerabilitate crescută.

  • Picături de salivă cu COVID-19 sunt eliminate prin tuse, strănut, sau prin  respiraţie.
  • Mâinile pot să îţi tremure și este mai probabil să atingi suprafeţe posibil contaminate.
  • Este posibil ca pliculeţele cu iarbă să fi fost cărate în gură de cineva înainte să ajungă la tine.
  • Riști să îţi atingi ochii, nasul sau gura cu mâinile  contaminate.
  • În timpul preparării unui joint, a bongului, a pipei, vaporizatorului, sau a altor instrumente de consum, inclusiv paie, tuburi sau seringi etc.

Simptome

COVID-19 are simptome de gripă sau răceală puternică:

  • febră
  • tuse
  • dificultăţi de respiraţie

Prevenire

  • Igiena mâinilor:
  • Spală-te pe mâini cu apă și săpun pentru 20 de secunde (cât durează să cânţi “Mulţi ani trăiască” de două ori) de fiecare dată când te întorci acasă, când folosești toaleta,      înainte să deschizi punga cu droguri sau să atingi instrumentele pentru  consum.
    • Dacă nu ai apă și săpun, spală-te cu un produs de igienă conţinând peste 60% alcool (alcool  sanitar).
    • Șterge-ţi mâinile cu un serveţel/tampon cu alcool.
    • Urmează o bună igienă respiratorie:
      • Acoperă-ţi gura și nasul cu cotul îndoit când tușești sau strănuţi.
  • Utilizează un șerveţel când tușești sau strănuţi și aruncă-l la gunoi imediat după   folosire.

Nu transporta droguri in gură, în anus sau în vagin.

Nu folosi în comun instrumente de consum, mai ales pipe, echipament de prizat sau injectat.

  • Curăţă suprafeţele:Curăţă spaţiul unde te injectezi, înainte și după consum, cu spray conţinând clor sau dezinfectant.Asigură-te că ai depus echipamentul folosit într-un recipient pentru materiale ascuţite și tăioase sau într-o sticlă de plastic – nu umple sticlele mai mult de   2/3.
  • Practică distanţarea socială:
    • Stai la 2 metri distanţă de cei cu care nu locuiești în același  spaţiu.
    • Autoizolare:
      • Dacă ai simptome sau locuiești cu cineva care fost diagnosticat sau are simptome de COVID-19, va trebui să stai acasă pentru 14    zile.

Pregătire

  • Ace, seringi și alte echipamente de  injectare:
    • Fă-ţi rezerve – asigură-te că ai suficient echipament pentru o săptămână sau două pentru tine și pentru prietenii  tăi.
    • Planifică împreună cu serviciul de reducere a riscurilor cum vei avea acces la echipament steril  de injectare  în  perioada următoare.
  • Metadonă, buprenorfină și alte opioide de tratament substitutiv
    • Pentru a preveni sevrajul cauzat de întreruperea furnizării de droguri, acum e momentul  potrivit să reintri pe o doză potrivită de medicament substitutiv. Ar trebui să fie posibil să intri din nou în tratament sau chiar să începi tratamentul de la zero fără test de urină sau de salivă.
    • Serviciile de tratament substitutiv ar trebui să dea reţete pentru o săptămână tuturor pacienţilor, cu excepţia celor care au nevoie de asistenţă zilnică. Discută cu serviciul tău de metadonă  despre planul de tratament pentru  perioada imediat   următoare.
    • Asigură-te că ţii medicamentele departe de copii, undeva la înălţime, unde ei nu pot ajunge, sau, de preferinţă, într-o cutie închisă. Metadona și buprenorfina nu trebuie ţinute NICIODATĂ în  frigider.
    • Planifică-ţi modul în care vei lua tratamentul ca să nu-l termini înainte de următoarea reţetă.
  • Gestionarea supradozelor și accesul la naloxonă:
    • Din cauza posibilelor schimbări în furnizarea drogurilor, asigură-te că tu și comunitatea ta aveţi  acces  la naloxonă.
    • Fii atent cum amesteci substanţele și evită să consumi prea multă heroină în combinaţie cu alte opiacee, benxodiazepine, alcool și alte depresoare în timpul stării de urgenţă.
  • Fii pregătit pentru întreruperi în furnizarea de droguri:
    • Va fi mai dificil să cumperi droguri și să faci rost de    bani.
    • Dacă ai posibilitatea, fă-ţi rezerve sau adună medicamente opioide în caz că riști să rămâi fără ceea ce îţi trebuie.
    • Gândește-te cum ai putea să planifici un detox rapid sau sevraj total dacă nu îţi permiţi să mai cumperi droguri sau nu mai ai acces la droguri sau alcool.

Respect:

  • Ai răbdare și fii politicos atunci când serviciul este mai încet, dacă se limitează numărul de persoane primite în clădire în același timp și dacă personalul poartă măști sau   mănuși.

Solidaritate și sprijin  reciproc

  • Conectează-te cu alţi consumatori și colaboraţi pentru a fi la curent și a oferi ajutor altor consumatori din zonă. De exemplu, ai putea să creezi un grup pe Whatsapp, unde să staţi toţi în contact.

Pentru mai multe informații, sună la SIDA Helpline: 0743 062 344, de luni până vineri, între 10,00 și 18,00 (serviciu oferit de ARAS – Asociația Română Anti- SIDA).
Asociația Română Anti-SIDA (ARAS) http://www.arasnet.ro/

Un material relizat de INPUD

Solicitare către presedinție pentru trimitere la reexaminare a propunerii de modificare a legilor pe droguri 143 și 194 (PLx 549 2019)

Nr. 1047 din 20.12.2019

Către excelența sa, domnul Klaus Iohannis,

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

ASOCIAȚIA RHRN – ROMANIAN HARM REDUCTION NETWORK, cu sediul în București, bd. Gara Obor nr. 23, sector 2 are ca misiune promovarea reducerii consecințelor negative ale comportamentelor riscante asociate consumului de droguri, prin creșterea gradului de comunicare între organizațiile partenere și îmbunătățirea calității serviciilor, la nivel național, pentru consumatorii de droguri și alte grupuri vulnerabile, și respectarea drepturilor omului în contextul creșterii numărului de consumatori de droguri în România și a nevoii pentru servicii medico-sociale (prevenire, tratament și integrare) pentru consumatorii de droguri. Printre membri se numără Asociația Română Anti-SIDA, Alianța de Luptă Împotriva Alcoolismului și Toxicomaniilor, Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București. RHRN este membră a Forumului European al societății civile în problematica drogurilor si menține legături cu Agenția Națională Antidrog pentru îmbunătățirea legislației și a serviciilor în domeniu. De asemenea, RHRN asigură de cinci ani secretariatul Comitetului Național de Luptă împotriva HIV/SIDA și de Control al Tuberculozei creat în contextul sprijinului acordat României de către Fondul Global de Luptă Împotriva HIV/SIDA, Tuberculozei și Malariei, pentru a opri epidemiile de HIV și TBC.

Conform principiilor implicării societății civile la care România s-a angajat printre altele la UNGASS 2016[1] și în Strategia Națională Antidrog[2], și în temeiul art. 77 alin. 2 din Constituție,  rugăm, domnule Președinte să nu promulgați Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, precum și a Legii nr.194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, adoptată de Camera Deputaților –cameră decizională – în ședința din 18 decembrie 2019 (propunerea legislativă PL-x nr. 549/2019) și să cereți Parlamentului reexaminarea acestei legi.

De asemenea, în cadrul  ultimei întâlniri a Națiunilor Unite în problema drogurilor la care România a fost parte, participanții au statuat că „recunoaștem ca parte a unei abordări complete, integrate și echilibrate a soluționării problemei mondiale a drogurilor, că trebuie pus un accent corespunzător pe persoane, familii, comunități și societate în ansamblu pentru a promova și proteja sănătatea, siguranța și starea de bine a întregii umanități”[3]. Recomandările Organizației Mondiale a Sănătății și UNODC în problema drogurilor se axează pe alternative la pedepse[4]. European Center for Disease Prevention and Control (ECDC) și European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction (EMCDDA) recomanda cu tărie funcționarea optimă și suficientă a serviciilor de prevenire, tratament și reducerea riscurilor în vederea reducerii infectărilor cu HIV și hepatite prin intermediul consumului de droguri[5].

CU PRIVIRE LA LEGEA ADOPTATĂ VĂ SUPUNEM ATENȚIEI URMĂTOARELE ASPECTE:

  1. Legea 143 din 2000 privind prevenirea și combaterea traficului de droguri

Legea adoptată de Parlament înăsprește pedepsele pentru traficul de droguri. Totuși, în lege nu se prezintă criteriile de separare între consum/posesie și trafic[6], ceea ce duce la încadrarea individuală într-un dintre cele două categorii fără un criteriu clar, astfel că se pot încălca foarte ușor drepturile omului (unul dintre principiile strategiilor române și europene privitoare la droguri) și implicit mărirea pedepselor pentru consumatorii de droguri încadrați la trafic dat fiind că legea nu arată cantitățile de substanțe care diferențiază între consum//posesie și trafic.

Dependența este o boală cronică care poate fi tratată[7] și nu pedepsită cu închisoarea. UNODC și Organizația Mondială a Sănătății recomandă alternativele la pedepse pentru posesia și consumul de droguri prin prevenire și tratament[8]. E nevoie și de servicii sociale acordate foștilor consumatori de droguri în recuperare și de reinserție în societate, acestea fiind la noi aproape inexistente

În România serviciile de prevenire și tratament sunt extrem de limitate ca acoperire și resurse. Ca exemplu, Agenția Națională Antidrog estimează 20.288 de consumatori problematici de opiacee la nivelul țării, dintre care 9.030 în București[9]. Pentru aceștia există aproximativ 1.500 de locuri la tratament substitutiv cu metadonă (iar aceste servicii se găsesc exclusiv în București, pentru restul țării neexistând nimic). Restul serviciilor de prevenire, tratament și reducerea riscurilor se împart după caz în două categorii: 1. complet neîndestulătoare sau ineficiente și 2. inexistente. Rapoartele Agenției Naționale Antidrog și secțiunea dedicată României pe pagina Centrului European de Monitorizare a Drogurilor și Adicțiilor (EMCDDA)[10] arată situația serviciilor în România dedicate prevenirii, reducerii riscurilor și tratamentului problemelor legate de consumul de droguri.

Consumul de droguri este o problemă de sănătate publică, precum cel de tutun și de alcool. Soluționarea problemelor de sănătate și sociale produse în urma consumului acestor substanțe se face în principal prin reducerea ofertei (combaterea traficului prin instituțiile abilitate) și prin reducere cererii (crearea și menținerea la capacitate optimă a serviciilor dedicate prevenirii consumului, reducerii riscurilor asociate consumului și tratamentului). Dacă Legea nr. 143/2000 accentuează reducerea cererii (cu toate că unele dintre prevederi ar necesita modificări, precum introducerea cantităților de substanțe pentru posesie, astfel încât să se facă diferență clară între consum/posesie și trafic), totuși nu face îndeajuns apel la reducerea cererii prin asigurarea serviciilor și accesului la servicii de prevenire și tratament în toată România, prin alternative la pedepse.

Modificarea Legii nr. 143/2000 este necesară, dar nu în sensul propus de inițiativa legislativă PL-x nr. 549/2019, ci de într-unul care să asigure existența și funcționarea serviciilor, care să respecte principiile Strategiei Naționale Antidrog și ale Strategiei Europene cu privire la Droguri, care să respecte drepturile omului, care să sprijine persoanele cu adicții astfel încât să poată să se integreze în societate la un nivel optim de funcționare din punctul de vedere al sănătății și social, iar nu să le pedepsească. Legea adoptată că urmare a inițiativei legislativă PL-x nr. 549/2019 deschide de asemenea calea către o supraaglomerare și mai mare a sistemului penitenciar prin încarcerarea masivă a consumatorilor de droguri.

  • Legea nr. 194 din 7 noiembrie 2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție din 12 septembrie 2018[11] stabilește că „Procurarea de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive de către consumatorul final în vederea consumului propriu, efectuată exclusiv în acest scop, nu constituie operațiune cu  produse în sensul art.2 lit. b) din Legea nr. 194/2011 și nu intră sub incidența dispozițiilor art.16 alin. (1) din același act normative”.

Propunerea legislativă PL-x nr. 549/2019 introduce în legea 194 criminalizarea posesiei oricărei „substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive”, ceea ce ar însemna la limită că DIICOT va putea cerceta persoane pentru posesia zahărului sau a mustului, de exemplu, ceea ce nu face parte din încă din sfera criminalității organizate.

În justificarea propunerii se face confuzie între „substanță nouă cu efecte psihoactive” (drogurile sintetice) și „substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive” (fără nicio precizare), a doua fiind substituită primei și folosită ca justificare pentru modificarea Legii nr. 194/2011 în scopul incriminării posesiei „substanțelor susceptibile de a avea efecte psihoactive”. Lege a penală trebuie să fie clară și predictibilă, iar aceste caracteristici lipsesc din păcate aici. Acest lucru este în contradicție și restului argumentelor din justificarea propunerii (grija pentru sănătatea populației) și cu sensul și scopul Legii nr. 194/2011 – „combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare”, aceea de autorizare din parte statului a producerii și punerii pe piață a substanțelor cu efecte psihoactive, altele decât cele din anexele Legii nr. 143/2000.

Justificarea propunerii legislative nu face, de asemenea, distincție între reducerea cererii de droguri și reducerea ofertei[12]. Astfel se ajunge la criminalizarea consumatorilor, ceea ce este iarăși în contradicție cu scopul afirmat al propunerii legislative: „Măsura propusă este menită să salveze vieți”.

Mai mult, articolul 20 din Legea nr. 194/2011 precizează că „Infracțiunile prevăzute de prezenta lege sunt de competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.”[13], în competențele DIICOT intrând criminalitatea organizată (inclusiv traficul de droguri). Prin includerea articolului 161 în Legea nr. 194/2011 se produc efecte asupra legii care guvernează organizarea și funcționarea DIICOT cu implicații insuficient analizate prin includerea cercetării cazurilor de „posesie a substanțelor susceptibile de a avea efecte psihoactive” în atribuțiile acestei instituții.

În concluzie, în raport de motivele expuse, vă rugăm domnule președinte să nu promulgați Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, precum și a Legii nr.194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, adoptată de Camera Deputaților –cameră decizională – în ședința din 18 decembrie 2019 (propunerea legislativă PL-x nr. 549/2019) și să cereți Parlamentului reexaminarea acestei legi. Vă asigurăm de disponibilitatea noastră de a furniza orice detalii suplimentare vor fi necesare în această problemă și de a colabora cu instituțiile statului pentru ameliorarea legislației în domeniu și pentru a îmbunătăți serviciile și accesul la serviciile de sănătate publică.

Cu considerație,

Dragoș Roșca

Director executiv Romanian Harm Reduction Network

Acest demers este susținut de:

  • Fundația PARADA
  • ALIAT – Alianța de Luptă Împotriva Alcoolismului și Toxicomaniilor
  • CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică
  • Asociația Română Anti-SIDA (ARAS)
  • Tineri pentru tineri
  • Fundația Romanian Angel Appeal (RAA)
  • Asociația Neos
  • SensPozitiv
  • Asociatia ActiveWatch
  • Uniunea Națională a Organizațiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA)
  • Asociatia „Eu sunt! Tu?”
  • Clinica Color Mind
  • Asociatia pentru Motivare si Schimbare – AMOS
  • Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)
  • Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate (CPSS)
  • Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale (FONSS)
  • Institutul de Pneumoftiziologie „Dr. Marius Nasta”
  • MozaiQ
  • E-ROMNJA
  • Asociația Humains Profiles
  • Metoda TOTEM
  • Dr. Adrian Octavian Abagiu, PhD, medic specialist în boli infecțioase, coordonator medical al centrului de tratament substitutiv ARENA, Institutul Național Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș
  • Dr. Eugen Hriscu, medic psihiatru, psihoterapeut
  • Paula Rusu, activist în domeniul sănătății
  • Dr. Costin Militaru, președintele Fundației pentru harm reduction
  • Dr. Gabriel Cicu, medic psihiatru, psihoterapeut psihanalist

[1] UNGASS 16 aprilie 2016, https://undocs.org/A/RES/S-30/1, , p. 3, par. 11.

[2] „1.Principiul responsabilităţii sociale – responsabilitatea pentru răspunsul la fenomenul drogurilor, de la nivel instituţional şi comunitar, aparţine entităţilor sociale implicate, în limitele atribuţiilor şi sferei lor de acţiune”, https://www.mai.gov.ro/wp-content/uploads/2019/01/Anexa-1-Strategia-nationala-antidrog-2013-2020.pdf, p. 21.

[3] UNGASS 16 aprilie 2016, https://undocs.org/A/RES/S-30/1, p. 3, par. 2.

[4] UNODC, OMS, Treatment and care for people with drug use disorders in contact with the criminal justice system. Alternatives to Conviction or Punishment, 2018, https://www.unodc.org/documents/UNODC_WHO_Alternatives_to_Conviction_or_Punishment_2018.pdf

[5] EMCDDA/ECDC, ECDC and EMCDDA guidance. Prevention and control of infectious diseases among people who inject drugs, 2011, http://www.emcdda.europa.eu/publications/ecdc-emcdda-guidance_en

[6] APADOR-CH, RHRN, Consumatorii de droguri în arest preventiv: o abordare din perspectiva drepturilor omului, 2012, https://www.apador.org/wp-content/uploads/2013/09/o_abordare_din-perspectiva_drepturilor_omului.pdf

[7] American Psychiatric Association, https://www.psychiatry.org/patients-families/addiction/what-is-addiction

[8] UNODC, OMS, Treatment and care for people with drug use disorders in contact with the criminal justice system. Alternatives to Conviction or Punishment, 2018, https://www.unodc.org/documents/UNODC_WHO_Alternatives_to_Conviction_or_Punishment_2018.pdf

[9] Agenția Națională Antidrog, Raport național privind situația drogurilor, 2018, http://ana.gov.ro/wp-content/uploads/2019/09/RN_2018_20.12_site.pdf, p. 55

[10] http://www.emcdda.europa.eu/countries/drug-reports/2019/romania_en

[11] http://www.scj.ro/1093/Detalii-jurisprudenta?customQuery%5b0%5d.Key=id&customQuery%5b0%5d.Value=144230

[12] Strategia Națională Antidrog 2013-2020: „Elementul fundamental al acestei noi strategii îl reprezintă echilibrul între măsurile de reducere a cererii şi ofertei de droguri.” https://www.mai.gov.ro/wp-content/uploads/2019/01/Anexa-1-Strategia-nationala-antidrog-2013-2020.pdf.

  • Reducerea cererii de droguri, prin consolidarea sistemului naţional integrat de prevenire şi asistenţă, în concordanţă cu evidenţele ştiinţifice, ce cuprinde totalitatea programelor, proiectelor şi intervenţiilor universale, selective şi indicate de prevenire implementate în şcoală, familie şi comunitate, precum şi intervenţiile de identificare, atragere şi motivare a consumatorilor de droguri în vederea furnizării de servicii de asistenţă specializată ce au ca finalitate integrarea socială;
  • Reducerea ofertei de droguri prin identificarea şi destructurarea reţelelor de trafic, reducerea disponibilităţii drogurilor pe piaţă şi utilizarea eficientă a sistemului de aplicare a legii, concomitent cu dezvoltarea unor mecanisme instituţionale de monitorizare şi control, coordonate şi adaptate nevoilor actuale şi situaţiei reale a fenomenului şi care să susţină în mod viabil măsurile de luptă împotriva acestuia”

[13] https://www.diicot.ro/images/2018/images/documents/legi/OUG_78_2016_R_23_07_2018_.pdf

Cum le vorbim copiilor despre droguri (de Ionuț Alexandrescu; preluare de pe SCOALA 9)

În timp ce manualele de prevenire mizează pe intimidare și zgârie suprafața problemei consumului de droguri, un specialist în reducerea riscului explică în ce fel ar trebui să le vorbim copiilor despre droguri. Și nu o face din cărți.

de Ionuț Alexandrescu, ilustrații de Mircea Pop

Care dintre următoarele situații indică cel mai probabil dependența de canabis?

A. Înroșirea ochilor;

B. Insomnii;

C. Nevoia de a consuma constant canabis pentru a te simţi bine
.

Este posibil să devii dependent de canabis sau marihuana.

Dacă consumi canabis pentru a te relaxa, pentru a te simți fericit, pentru a te bucura de muzică sau pentru a fi împreună cu alte persoane, ești pe calea de a deveni dependent.

Am dat copy-paste din manualul de prevenire a consumului de droguri ca să vezi cum au decis autoritățile să intervină. Necenzurat, manualul Agenției Naționale Antidrog (ANA), își propune ca tinerii cu vârste între 12 și 14 ani să deprindă abilități de „supraviețuire” legate de consumul de droguri.

Laudabilă abordarea țintită acolo unde este problema, dar un pic prea superficială – pentru că nu poți pleca cu foarte multe lucruri după asemenea lecții.

În clasa a XI-a, un domn polițist ne-a vorbit despre droguri și heroină și a spus că dacă consum – chiar și o singură data – voi deveni dependent, iar într-un an o să mor. Eu și alte cunoștințe consumam de peste 6 luni și nu eram dependenți, iar alții pe care îi știam și care erau dependenți nu erau morți; trăiau bine mersi. Imaginează-ți cu câtă informație am rămas după această întâlnire. În plus, în fața celor din liceu eram dovada vie că lucrurile pe care ni le-a spus nu sunt adevărate, așa că mulți colegi nu l-au crezut. Poate mi-ar fi fost utile multe din informațiile prezentate. Dar când am văzut că minte și îmi spune jumătate de poveste, cum să-l mai cred?

Am oferit cinci ani servicii socio-medicale consumatorilor de droguri din Ferentari pentru a-i ajuta să reducă riscurile asociate consumului de droguri. Cele mai bune învățături nu le-am luat din manuale sau conferințe, ci de la puștiul de 17 ani căruia îi dădeam seringi pentru că nu și le putea cumpăra din farmacii. De la el am înțeles că tinerii nu consumă droguri numai din teribilism sau presiunea anturajului; unii le folosesc în scopuri terapeutice.

Experiența personală legată de consumul de droguri și cea avută cu consumatorii m-au ajutat să înțeleg de ce și când alege cineva să consume droguri. Așa am aflat că nevoia de a descoperi și experimenta este mare la adolescenți. Că vrei să ieși din tipare, să fii matur și să nu îți spună nimeni ce să faci, să ai provocări și să fii acceptat social, să faci parte dintr-un grup.

Ai fi surprins să afli câte motive ar putea avea un tânăr să recurgă la substanțe psihoactive. Inclusiv despărțirea de prima mare iubire este un motiv puternic pentru cineva. Pentru că nu știi încă cu ce se mănâncă fiecare emoție sau dezechilibru, iar ca să dobândești mecanisme de coping, trebuie să treci, de mai multe ori, prin aceeași situație.

Pe unii, consumul îi ajută să treacă mai ușor peste frustrările și necazurile fiecărei zile, peste abuzurile la care ești supus în fiecare seară din partea familiei, peste situația socială.

Când vorbești cu tineri despre prevenire și droguri, informația cu care vii trebuie să fie bazată pe fapte concrete. Nu poți vorbi despre abilități de supraviețuire dacă nu știi cu ce te confrunți și la ce trebuie să faci față. Iar prezentarea unor informații parțiale sau exemple cu excepții negative e similară cu citirea unui prospect de medicament care spune că 1 din 1000 de pacienți poate experimenta efecte adverse și încerci să negi efectele terapeutice pentru ceilalți 999.

Când ne-a vorbit domnul polițist în liceu, poate m-ar fi ajutat să știu ritmicitatea cu care aș putea consuma ca să nu ajung dependent. Sau ce conține o doză de heroină. Sau că a doua zi o să mă simt sleit de energie, dar că este perfect normal – pentru că starea de euforie pe care mi-a dat-o drogul a fost intensă, iar creierul meu va tânji după ea –, dar este doar o perioadă de reacomodare cu sentimentele naturale pe care le am.

Dacă nu poți controla accesul la droguri așa cum poți în cazul tutunului sau alcoolului, va trebui să pregătești suficient de bine omul astfel încât, în momentul în care este pus în fața alegerii, să ia o decizie bazată pe informații reale. Dacă cineva își dorește cu adevărat să încerce, va face rost.

Cele mai semnificative motive invocate de tineri atunci când ajung să consume droguri sunt legate de presiunea de grup și de mediul familial. Iar manualul ăsta încearcă să țină locul psihologului prin sesiuni de grup. Eu, unul, nu cred că funcționează. Pentru că la finalul zilei tot acolo vei fi, în același mediu, cu aceleași probleme, iar mâine va trebui să o iei de la capat. Și să lupți.

Dar ce faci dacă nu știi cu ce te lupți? O întrebare pe care nu o vedem este: ce nevoie psihologică are persoana care consumă și de ce o ajută drogurile?

Când m-am apucat să citesc Necenzurat, am văzut că abordarea este psihologică, dar doar zgârie la suprafață fenomenul drogurilor în rândul tinerilor; că folosește aceeași abordare de prevenire bazată pe descurajare și prezentare a excepțiilor negative.

În manualul profesorului afli că ai la dispoziție 35 de minute să răspunzi la 47 de întrebări cu variante posibile de răspuns, din care elevii trebuie să o aleagă pe cea corectă. Însă nu toți elevii au acces la aceeași informație, pentru că sunt împărțiți în grupuri și li se dau 6 din cele 47 de cartonașe cu informații. Pe lângă faptul că unele cartonașe prezintă informații și răspunsuri eronate (așa cum este cea prezentată la început), timpul alocat subiectului este prea puțin și informația este prezentată artificial.

Uite alt exemplu cu informațiile pe care le dăm tinerilor despre droguri:

Două dintre următoarele afirmații nu sunt corecte: care dintre ele?

A. Consumul de heroină îți dă o stare de euforie;

B. Consumul de heroină te face să te simți trist
;

C. După consumul de heroină nu îți mai poți anticipa propriile reacții
;

D. După consumul de heroină ai chef de vorbă.

Răspuns corect: A și D.

Deci consumul de heroină te face să te simți trist și nu îți poți anticipa propriile reacții? Și heroina nu îți dă o stare de euforie? Hmm… Păi tocmai ce știm sigur e că este printre cele mai puternice antidepresive din lume. Spune cuiva care a experimentat heroină că nu îți dă o stare de euforie și vezi ce îți zice. Și da, nu le putem vorbi tinerilor de efectele terapeutice ale drogurilor pentru că îi încurajăm, dar nici să le spunem numai lucrurile rele nu e OK. Pentru că atunci când vor vedea pe pielea lor că iată, chiar se simt bine, nu vor ști cum să lupte cu această stare – pentru că i-am învățat să se aștepte la ce e mai rău.

Asta mi se pare cea mai mare provocare a Agenției Naționale Antidrog și a programelor de prevenire a consumului de droguri, cum pregatești pe cineva să se lupte cu efectele „bune” ale consumului de droguri.

De ce m-am legat de toate astea?

Pentru că suntem în secolul în care orice informație poate fi accesată de oricine oriunde, unde subiectele tabu sunt în față noastră, explicate pe înțelesul tuturor, iar influenceri (vloggeri și bloggeri) de toate vârstele ne explică pas cu pas ce este bine sau nu în viață. Adolescenții își pot comanda droguri online prin darkweb și au acces la tutoriale despre consumul de droguri.

De aici și cea mai apăsătoare întrebare: de unde vrei să aibă copilul tabloul complet privind efectele drogurilor? La ce informații vrei să aibă acces?

Înainte să răspunzi, ține minte că exemplul personal cântarește cel mai mult în luarea unei decizii și că egalii noștri (colegii de clasă sau școală) au cea mai mare influență în viețile noastre. Pentru că sunt exemplul viu. Dacă noi adulții îi luăm pe alții ca exemplu și le validăm vorbele pentru că au trecut prin ceva similar cu noi, ce ne face să credem că tinerii sunt diferiți?

Am discutat recent cu un tânăr de clasa a IX-a care începuse să consume canabis, ca să înțeleg ce se întamplă cu el. Sportiv, a suferit o operație care l-a ținut departe de programul cu care era obișnuit. A stat în casă și nu a mai putut face lucrul care îi oferea plăcere. A încercat console video, jocuri pe calculator, dar nu acopereau nevoia. Nu știa dacă va mai putea face sport și nu știa cum să gestioneze timpul liber, așa că a început să stea mai mult cu prietenii. Acesta este un tip de dezechilibru care apare atunci când scoți pe cineva din mediul său obișnuit. Mi-a povestit că, atunci când a fumat un cui, nu s-a mai simțit așa apăsat de gânduri, că a gestionat mai bine starea de tristețe.

Ce legătură văd eu între depresie și consumul de droguri? Ca să înțelegi acest fenomen, trebuie mai întâi să înțelegi ce efecte au substanțe precum alcoolul, tutunul, marijuana, ketamina, heroina. Administrate în microdoze (într-un mediu controlat și cu prescripție medicală), aceste substanțe ajută la reducerea nivelului de anxietate, de stres, și pot ajuta persoanele introvertite să se deschidă și să socializeze.

Ce vreau să spun e că fiecare substanță are efectele ei terapeutice, iar drogurile sunt substanțe asemănătoare medicamentelor, cu o listă mult mai lungă de reacții adverse. Dacă reușim să privim drogurile ca pe medicamente, putem să le înțelegem efectele și nevoile fiecărui individ atunci când recurge la ele. Iar atunci când facem prevenire, abordarea trebuie să fie una echilibrată – cu informații despre ce conține o substanță, la ce ajută, când s-o folosim și cu ce regularitate, în ce cantități, astfel încât să nu fii afectat.

O să fie o paralelă poate nereușită, dar ai auzit de dependența de bixtonim? Pe prospect scrie că „La administrarea repetată și/sau prelungită și/sau unor doze mari, după întreruperea utilizării Bixtonim XYLO, poate apărea sindrom de rebound congestiv” – asta înseamnă că nu e nociv? Este, dacă îl iei mai mult de 5 zile consecutiv, dar măcar cineva îți spune ce și cum. Îți spune cum să îl folosești, cât timp și la ce să te aștepți. La droguri se întâmplă asta doar în țările în care este reglementat.

Drogurile se mulează pe nevoile noastre și completează acolo unde avem dezechilibre. Eu eram un copil complexat – prea slab, așa că toți râdeau de hainele mele largi. Apoi ai mei au divorțat când aveam 14 ani. Atunci am devenit bărbatul familiei, chiar dacă habar nu aveam ce înseamnă asta. Eram trist pentru că nu îl mai vedeam pe tata atunci când îmi doream. Am simțit că lumea mea s-a prabușit. Mama a început să consume alcool în timp ce eu trebuia să rămân sănătos mintal și să lupt pe două fronturi. Am devenit agresiv; respingeam pe toată lumea și eram copleșit de emoțiile negative. Așa am început să consum heroină. Din punct de vedere medical, era tot ce aveam nevoie – un antidepresiv puternic pe care mi-l administram singur.

Dependența de droguri este o tulburare psihică și trebuie abordată dintr-o perspectivă medicală.

Administrarea de substanțe în baza rețetelor este facută de cineva de specialitate, care îți recomandă un medicament, modul de administrare, doza și perioada pentru afecțiunea ta. În cazul substanțelor cumpărate de pe stradă, nu ai niciuna. Nici nu știi ce substanță consumi. De cele mai multe ori, acele substanțe produc mai mult rău organismului decât drogurile în sine. De exemplu, într-o doză de heroină este doar 5-10% heroină, restul sunt fărâme de pastile (somnifere), cafea, humă (din aceea cu care zugrăvești), și orice altă substanță care poate fi adăugată pentru a crește profitul. Se găsește și otravă de șoareci.

În Olanda, de exemplu, copiii sunt descurajați să consume substanțe prin panourile publicitare stradale, care conțin mesaje de sănătate publică: „atenție, cocaina vândută pe stradă este foarte periculoasă”. Acest tip de mesaj a împânzit Amsterdamul atunci când cocaina vândută era toxică. La ei, abordarea este deschisă, iar politicile publice privind drogurile sunt îndreptate spre sănătatea individului.

Este o abordare care prezintă situația așa cum este ea, cu bune și rele. Abia atunci deciziile sunt luate în baza unor informații corecte.

Când consumul nu va mai fi un tabu, vom putea vorbi liber despre asta și atunci o să se reducă și componenta de teribilism pe care unii o asociază cu consumul de droguri.

În timpul facultății de psihologie, o colegă mi-a cerut ajutorul. Copilul ei de 16 ani începuse consumul de canabis și era foarte panicată. Mi-a zis că i-a interzis să se mai vadă cu prietenii și că se gândește să îl mute de la școală. Am întrebat-o cât de des consumă. Mi-a zis că o dată pe săptămână sau la două săptămâni, că a citit multe despre droguri înainte să încerce și a văzut studiile care arată că marijuana este mai puțin periculoasă, din anumite puncte de vedere, decât alcoolul, a citit și la ce interval de timp să consume astfel încât să nu fie afectat. Dar și că nu va încerca alte droguri, pentru că sunt prea multe riscuri. I-am zis că vreau să îl cunosc pe copilul ei, să-i strâng mâna și să îl felicit pentru că s-a informat cum trebuie. Ce i-am zis să îi transmită a fost că există o mică posibilitate de a fi ușor afectat pe termen lung pentru că creierul lui este in formare. Atât. Era un consumator de droguri informat.

Nu poți modela ceva fără să știi din ce e format. Asta încerc să fac și eu, ca educator între egali – să înțeleg mai întâi motivul din spate, apoi la ce ajută consumul de substanțe, ca să pot modela nevoia într-o altă direcție. Încerc să vorbesc pe limba consumatorului și să îl responsabilizez privind consumul de substanțe. Asta e cheia succesului, responsabilizarea. Iar dacă vrei să fii responsabil trebuie să fii informat.

Tu ce informații vrei să primească copilul tău despre droguri? Și de la cine?

Textul a fost modificat pentru a corecta și nuanța o afirmație făcută de autor:

Cannabisul dă dependență. La întrebarea din manual, am zis că totul pleacă eronat încă de la formulare și „canabisul nu dă dependență”. Și că se creează dezechilibre la nivelul creierului atunci când întrerupi brusc consumul, după ce ai fumat în fiecare zi timp de câteva luni, însă asta se întâmplă și dacă întrerupi un tratament medicamentos care îți dă stări de somnolență. Sunt voci împărțite legat de acest aspect. Însă nu am cum să neg rezultatele unui studiu din 2001 care arată că: 1 din 10 persoane care consumă cannabis ajung să fie dependente și altul care spune că 17% dintre cei care încep consumul în adolescență. Pentru ei, dependența este reală.



Ionuț Alexandrescu este specialist în reducerea riscurilor asociate consumului de droguri. 


Vino să-i cunoști pe cei care încearcă să schimbe sistemul de educație la DoR Live: Școala9, pe 15 aprilie la Teatrul Național București. Bilete și detalii aici.

(Preluare de pe SCOALA 9: https://scoala9.ro/cum-le-vorbim-copiilor-despre-droguri/349/)