Scrisoare deschisă către Agenția Națională Antidrog

În atenția Agenției Naționale Antidrog

Conform rolului său, Agenția Națională Antidrog „elaborează, fundamentează, implementează, finanţează, monitorizează şi evaluează Programul Naţional şi Programul de Interes Naţional de prevenire şi asistenţă medicală, psihologică şi socială a consumatorilor de droguri” și „colaborează cu organizaţiile neguvernamentale în scopul realizării obiectivelor prevăzute în Strategia naţională antidrog”. Istoria recentă arată totuși că și „finanțarea Programul de Interes Naţional de prevenire şi asistenţă medicală, psihologică şi socială a consumatorilor de droguri”, și „colaborarea cu organizaţiile neguvernamentale în scopul realizării obiectivelor prevăzute în Strategia naţională antidrog” au avut de suferit prin ritmul lent de implementare a programului de interes național și prin condițiile greu de îndeplinit din ghidurile din subprogramele pentru care s-a deschis perioada de aplicare.

Având în vedere:

  •     Calendarul activităților din cadrul PIN 2015-2018
19.08.2015 Este adoptată HG nr. 659/2015 privind aprobarea Programului de interes naţional de prevenire şi asistenţă medicală, psihologică şi socială a consumatorilor de droguri 2015-2018 (PIN 2015-2018)
15.07.2016 Dezbaterea publică a Metodologiei de Finanțare (acesta era prevăzut a fi definitivată la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial a H.G. nr. 659/19.08.2015)
26.10.2016 Draftul ghidurilor pentru solicitanți privind selecția de proiecte în cadrul subprogramelor IV, VII și VIII, PIN 2015-2018
12.12.2016 Anunțul de primire a proiectelor (și documentația aferentă) cu data-limită 31.01.2017
07.02.2017 Nou anunț de primire a proiectelor (și documentația aferentă) cu data-limită 06.03.2017, evaluarea proiectelor: 13.03.2017-24.04.2017
21.03.2017 Invitație către ONG-uri de participare la o dezbatere pentru modificarea HG nr. 650/2015 în sensul prelungirii termenului pentru PIN până în 2020
15.11.2018 Finalizarea proiectelor finanțate prin PIN 2015-2018

Respectiv,

  • Întârzierea sine die a implementării Programelor de Interes Naţional 2015-2018 din domeniul dependenţelor care, după cum le spune numele, trebuiau să înceapă în 2015 şi care sunt stringent necesare pentru comunităţile de consumatori,
  • Politica de tergiversare voluntară a lansării documentaţiei pt PIN-uri care a prevalat în cursul anului 2016 şi de care e responsabilă ANA şi Ministerul de Interne,
  • Lansarea licitaţiei şi reluarea acesteia la începutul anului 2017, în absenţa bugetului aferent pe 2017,
  • Imposibilitatea respectării obligaţiilor asumate de România prin Strategiile Naţionale și planurile de acţiune,
  • Inexistenţa finanţărilor publice (guvernamentale) destinate furnizorilor privaţi de servicii adresate consumatorilor,
  • Inexistenţa serviciilor (publice, private) destinate consumatorilor minori şi legislaţia deficitară din domeniu,
  • Lipsa ghidurilor pentru subprogramele I, II, III, V și VI din cadrul PIN 2015-2018,
  • Condiția dificil de îndeplinit din cadrul ghidurilor ca salarizarea angajaților să reprezinte 10% din bugetul proiectelor,
  • Creșterea numărului de noi cazuri de infectare cu HIV şi hepatite, TBC, boli trasmisibile sexual, sarcini nedorite, nou-născuţi cu boli cronice sau handicap, decese, infracţionalitate crescută în comunităţi, în absența oricărei reacții concrete coerente și concertate cu organizațiile non-guvernamentale a Agenției Naționale Antidrog.

Constatând aceste elemente, organizațiile membre ale Rețelei Române de Reducere a Riscurilor (RHRN) au decis să suspende pe termen nelimitat colaborarea cu ANA, estimând că aceasta nu-și îndeplinește și nu dorește să-și îndeplinească misiunea asumată formal și niciodată real, și anunță pe cale de consecință, prin prezenta, că nu vor participa la întâlnirea solicitată de către Agenția Națională Antidrog în data de 21.03.2017.

În numele RHRN – Mihai Tănăsescu (președinte), Dragoș Roșca (director executiv)

În numele ARAS (Asociația Română Anti-SIDA) – Maria Georgescu (președinte)

În numele ALIAT (Alianța de Luptă Împotriva Alcoolismului și Toxicomaniilor) – Bogdan Glodeanu (director executiv)

În numele Fundației PARADA – Ionuț Jugureanu (director executiv)

În numele Asociației Sens Pozitiv – Alina Dumitriu (director executiv)

Raport de bune practici (Asociația Semper Musica)

Asociația Semper Musica a publicat un raport de bune practici în urma proiectului ALL4ONE (un proiect bilateral organizat în parteneriat cu asociaţiile HIV Norvegia şi HIV Islanda). Raportul conţine şi o serie de instrumente de educaţie nonformală folosite de cei doi parteneri internaţionali pentru sesiunile de prevenire HIV organizate în şcolile locale, o parte dintre acestea fiind adaptate contextului social din România şi folosite de Asociaţia Semper Musica în cadrul unor sesiuni pilot organizate în liceele din Tecuci, judeţul Galaţi. În raport puteți găsi:

1. Date despre Granturile SEE şi Norvegiene
2. Date despre Fondul pentru Relaţii Bilaterale gestionat de Ministerul Fondurilor Europene
3. Date despre proiectul „ALL4ONE”
4. Date despre HIV Islanda şi HIV Norvegia
5. Date despre situaţia din Islanda, Norvegia şi România cu privire la infecţia cu HIV
6. Date despre curriculele educaţionale din Islanda, Norvegia şi România din punctul de vedere al educaţiei pentru sănătate sau educaţiei sexuale
7. Date legate de legislaţia din Islanda, Norvegia şi România cu privire la infectarea deliberată cu HIV
8. Instrumente de educaţie nonformală folosite în Islanda şi Norvegia
9. Strategiile folosite de organizaţiile din Islanda şi Norvegia pentru a-şi asigura o prezenţă constantă în comunitate
10. Date despre pilotarea sesiunilor de prevenire HIV în România folosind modele islandeze şi norvegiene

Acest raport face parte din proiectul „ALL4ONE”, o iniţiativă organizată de Asociaţia Semper Musica şi finanțată în cadrul Programului de Asistență Tehnică prin Fondul de Relații Bilaterale gestionat de Ministerul Fondurilor Europene în calitate de Punct Național de Contact pentru granturile SEE și Norvegiene 2009-2014.

Este nevoie de o schimbare în politicile române în domeniul drogurilor!

De aproape 20 de ani, România se confruntă cu fenomenul consumului de droguri. Dacă la început am fost doar o rută pentru trafic, în timp, țara noastră a devenit piață pentru consum. Total nepregătiți și neinformați, generația care își trăia adolescența și prima tinerețe la sfârșitul anilor ’90 a devenit prima generație de sacrificiu. Ei au fost primii care au trăit moartea și supradozele, infecțiile cu HIV și Hepatită C, toată degradarea umană care vine o dată cu adâncirea dependenței. În tot acest timp, Statul român a investit minimal în servicii de prevenire și tratament și maximal în represiunea și pedepsirea consumatorilor. În 2016, iată rezultatele acestor politici:

  • Cvasi-absența programelor complexe, bazate pe dovezi (nu concursuri de desene) de prevenire a consumului de droguri în școală și familie;
  • Nu există nici măcar un singur centru de tratament al dependenței de droguri la minori;
  • Dublarea la fiecare patru ani a consumului de droguri în populația tinerilor de 15 ani (conform ESPAD);
  • Epidemie de HIV în populația consumatorilor de droguri (conform UNAIDS, 2014 a înregistrat cel mai mare număr de cazuri noi de HIV, 755, din care 21% la consumatori de droguri);
  • Inexistența până la această dată a unei curricule de studiu universitară sau post-universitară prin care medicii și psihologii care practică în România să poată identifica și trata competent dependențele de substanțe;
  • Atitudinea iresponsabilă a statului român la sfârșitul anilor 2000 față de copiii și tinerii aflați în situație de stradă prin care a permis, atunci, vânzarea legală a drogurilor prin intermediul unor societăți comerciale legal înregistrate și plătitoare de impozite și care, acum, refuză în continuare să-și asume responsabilitățile și consecințele – legale și financiare – ale propriei incurii;
  • Accesul la servicii de sănătate pentru prevenirea și tratamentul bolilor transmisibile și al bolilor mintale nu este posibil pentru cetățenii României care nu sunt asigurați și nici nu pot demonstra că nu au venituri.

 

În aceste condiții dramatice, organizațiile nonguvernamentale care au dezvoltat în acești ani programe eficiente și au implementat idei inovatoare se văd tot mai izolate și mai incapabile să facă față din lipsa fondurilor de orice fel. Este un element încurajator faptul că la finalul anului trecut a fost aprobată Hotărârea de Guvern nr. 659/2015 privind aprobarea Programului de interes național de prevenire și asistență medicală, psihologică și socială a consumatorilor de droguri care prevede finanțarea acestor programe ale structurilor guvernamentale și nonguvernamentale. Pe de altă parte, suntem profund îngrijorați de întârzierea de către Agenția Națională Antidrog a începerii procedurilor în cadrul acestui Program de interes național, la aproape 6 luni de la începerea anului.

În aproape toate țările europene, politicile de stat s-au orientat spre prevenire și tratament, limitând drastic rolul poliției și penitenciarului în gestionarea unei probleme (consumul de droguri) care privește în primul rând sănătatea publicului și sănătatea individului. Rezultatele au fost cel mai adesea încurajatoare: prevenirea este eficientă atunci când este realizată de profesioniști, iar tratamentul este mai ieftin și mai productiv pentru societate decât încarcerarea. Este timpul și pentru România să oprească politicile represive care nu fac decât să alimenteze cercul vicios care se creează atunci când dependenții sunt considerați infractori. Este timpul să investim în prevenire și tratament!

Rețeaua Română de Reducere a Riscurilor

Chestionarul Forumului Societății Civile în domeniul drogurilor cu privire la implicarea societății civile în crearea politicilor privitoare la droguri

Termen-limită: 9 septembrie 2016

Este foarte important ca mesajul organizațiilor din domeniul drogurilor să fie auzit în forumurile naționale și internaționale. Civil Society Forum on Drugs (CSFD) e o platformă cuprinzătoare pentru un dialog structurat între Comisia Europeană și organizațiile societății civile care sprijină crearea de politici și implementarea acestora pe baze practice.

Actualmente, CSFD cercetează implicarea societății civile în politicile naționale privitoare la droguri. În acest scop a fost creat un chestionar pentru a înregistra opiniile organizațiilor societății civile din Europa. Completarea chestionarului nu durează mai mult de 20 de minute și poate fi accesat aici sau prin copierea adresei https://www.surveymonkey.com/r/53NMHL7 în browser. Scopul este de a înregistra opiniile cât mai multor organizații ale societății civile din Europa.

Puteți contribui la această inițiativă și distribui acest mesaj organizațiilor care ar putea fi interesate. Termenul-limită pentru completare este 9 septembrie 2016. Ar fi perfect dacă ați putea participa în timp util pentru a vă asigura că mesajul organizației dvs este auzit.

Informațiile colectate vor fi folosite în cadrul unui raport pentru CSFD în care:

  • va apărea o analiză a implicării societății civile în crearea politicilor naționale;
  • vor fi evidențiate strategiile care funcționează în domeniul implicării societății civile, astfel încât organizațiile să poată adopta modele funcționale;
  • vor fi descrise legăturile dintre structurile naționale și cele ale UE, astfel încât să poată fi folosite de către organizații;
  • vor fi făcute recomandări concrete către Comisia Europeană privitor la o implicare eficientă a societății civile la nivel național.

Raportul nu va menționa respondenții la chestionar. Puteți completa chestionarul aici până pe 9 septembrie 2016.
Mulțumim pentru timpul acordat. Răspunsurile dvs vor contribui la o mai bună înțelegere a căilor prin care organizațiilor societății civile se implică în politicile privitoare la droguri și la ameliorarea acestora. Pentru detalii suplimentare, puteți scrie la civilsocietysurvey@gmail.com.