General

Inhalanții sunt solvenți volatili sau anestezici folosiți în mod abuziv prin inhalare, iar cei mai mulți deprimă sistemul nervos central. Aceștia sunt caracterizați prin presiune mare a vaporilor și solubilitate în uleiuri la temperatura camerei. Vaporii și gazele au fost inhalate încă din Antichitate, de obicei în scopuri religioase (cum ar fi oracolul din Delphi în Grecia). Experimentele cu inhalanți nu au fost semnificative până în momentul descoperirii oxidului de azot, fapt ce a dus la o creștere semnificativă a cererii de anestezici volatili.

Exemple: venzină, acetonă, aurolac, freon, lipici.

 

Istoric

Se presupune că, în perioada 800-392 î.Hr., oracolul din Delphi inhala vapori de etilenă emiși prin fisurile rocilor de sub templu. Astfel se ajungea într-o transă sau într-o stare frenetică în care se făceau predicții și profeții. În 1275, chimistul spaniol Raymundus Lullus descoperă eterul pe care îl denumește „vitriol dulce”, iar în 1772 omul de știință englez Joseph Priestley descoperă oxidul de azot.

La sfârșitul anilor ’40 este înregistrat primul caz de inhalare a benzinei în Warren, Pennsylvania, iar în anii ’50 sunt raportate din ce în ce mai multe cazuri de inhalare în SUA, Australia, India și Marea Britanie, consumatorii fiind de obicei tineri, ajungând astfel să se dea prima lege pentru interzicerea inhalării în 1962, Anaheim, California.

Nitritul de amil este utilizat de către homosexuali, datorită efectului său de relaxare a sfincterelor, ceea ce ușurează penetrarea anală.

 

Legislație

În legislația României, aspectele privind consumul de inhalanți sunt sumare și s-au limitat doar la interzicerea comercializării anumitor produse către minori. Furnizarea, în vederea consumului, de inhalanți chimici toxici unui minor se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani (art. 8, Legea 143/2000).

Nitritul de amil a fost recent adăugat în tabelul III al Legii 143/2000, ceea ce echivalează cu pedepsirea cumpărării și posesiei cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau amendă.

 

Efecte și riscuri

1. La nivelul nervului acustic:

  •   toluenul (spray-uri cu vopsea, lipici, degresanți) și tricloretilena (agenți de curățare uscată, pastă corectoare) distrug celulele implicate în transmiterea sunetelor la nivelul SNC, fapt ce determină surditate ireversibilă.

 

2. Cardiovasculare:

  • este afectată capacitatea sângelui de a transporta oxigenul către țesuturi (mai ales sub acțiunea nitriților alifatici sau a clorurii de metilen);
  • „sindromul morții subite prin inhalare” este cauzat de aritmii cardiace fatale.

 

3. La nivelul măduvei osoase:

  • inhalanții care conțin benzen produc leucemii.

 

4. La nivelul sistemului nervos central:

  • sunt afectate cortexul cerebral și cerebelul, având ca rezultat modificări de personalitate, afectarea memoriei, halucinații, pierderea coordonării și vorbire neclară. Aceste efecte sunt mai pronunțate în cazul toluenului și sunt ireversibile.

 

5. Renale:

  • produsele care conțin toluen sau derivați clorurați (pastă corectoare, agenți de curățare uscată) afectează capacitatea rinichiului de a regla echilibrul acido-bazic sanguin;
  • după întreruperea consumului de inhalanți se pot forma calculi la nivel renal.

 

6. Hepatice:

  • produsele care conțin toluen sau derivați clorurați (pastă corectoare, agenți de curățare uscată) determină depozitarea țesutului gras la nivelul hepatocitelor cu apariția afecțiunilor hepatice.

 

7. Pulmonare:

  • în cazul utilizării repetate sunt afectați plămânii, iar respirația este îngreunată.

 

8. La nivelul mușchilor:

  • utilizarea cronică a inhalanților determină pierderi musculare, reducerea forței și a tonusului muscular.

 

9. La nivelul sistemului nervos periferic:

  • stare de amorțeală, insensibilitate;
  • furnicături;
  • paralizii.

 

10. Dermatologice:

  • iritații vizibile in zona gurii și a nasului.

 

11. La nivelul sistemului imunitar:

  • nitriții scad funcția imună, în mod particular pe cea mediată de celulele T;
  • abuzul de nitriți este prevalent în comunitatea homosexuală și pare a fi asociat cu apariția sarcomului Kaposi.

Mortalitate:

  • abuzul de inhalanți poate duce la deces în cazul administrării prelungite, dar și după o singură administrare;
  • „sindromul morții subite prin inhalare” se poate produce la câteva minute după inhalare, prin stop cardiac datorat tulburărilor de ritm. Acest fenomen apare mai frecvent în cazul abuzului de butan, propan sau alte substanțe sub formă de aerosoli. Sindromul poate surveni în cazul unei persoane tinere și sănătoase chiar și după o singură sesiune de inhalare;
  • alte cauze ce pot provoca decesul consumatorilor de inhalanți sunt: asfixierea, sufocarea sau aspirarea;
  • sub influența inhalanților este afectată judecata, condiție în care se pot produce accidente fatale (accidente de automobil etc.).


Riscurile utilizării pe termen lung:

  • afectarea SNC tradusă prin modificarea personalității, diminuarea funcțiilor cognitive (lipsa concentrării, pierderea atenției, afectarea capacității de învățare), afectarea memoriei, vorbirea neclară sau chiar demență;
  • afectarea ireversibilă a inimii, plămânilor, ficatului și rinichilor.

Riscurile utilizării pe perioada sarcinii:

  • abuzul de inhalanți pe perioada sarcinii poate expune fătul și apoi copilul la un risc crescut de a se dezvolta defectuos;
  • studiile pe animale care simulează tiparul uman al abuzului de inhalanți sugerează că expunerea prenatală la toluen sau tricloretilenă (TCE) poate determina reducerea greutății la naștere, anomalii ale scheletului (ocazional), întârziere de dezvoltare neurocomportamentală;
  • există dovezi care sugerează că abuzul cronic de toluen duce la alterări ale cromozomilor putând determina retardarea fătului, moartea acestuia sau efecte teratogene similare cu cele produse de alcool.