Asociația Carusel, împreună cu RHRN – Romanian Harm Reduction Network, au lansat azi, 15.10.2015, Raportul „Dreptate pentru Dinte!”. Documentul prezintă rezultatele activităților de documentare și sesizare a abuzurilor reprezentanților forțelor de ordine în rândul persoanelor aparținând unor grupuri vulnerabile (persoane care consumă droguri, practică sexul comercial, trăiesc pe stradă și/sau trăiesc cu HIV). Acest proiect s-a derulat în memoria lui Gabriel Daniel Dumitrache, zis Dinte, în vârstă de 26 de ani, decedat în data de 4 martie 2014, în garajele Secției 10 Poliție din București.
Activitățile de documentare, sesizare și monitorizare a abuzurilor reprezentanților forțelor de ordine au fost derulate timp de un an, în perioada 01.10.2014 – 30.09.2015, în mai multe zone din București. O echipă a Carusel a petrecut aproximativ o mie de ore pe stradă, în parcări și în apropierea secțiilor de poliție, în încercarea de a documenta abuzurile forțelor de ordine asupra persoanelor care aparțin unor grupuri vulnerabile.
Ana Mohr lucrează la Carusel și este una dintre persoanele care au contribuit direct la documentarea cazurilor prezentate în raport: La început oamenii erau suspicioși, nu le venea să creadă că cineva se interesează de problemele pe care le au cu agenții de poliție. Am descoperit poveștile lor legate de abuzurile poliției, iar la scurt timp am început să le observ direct, pentru că multe se desfășurau sub privirile mele.
Cazurile de abuz sunt greu de demonstrat, multe victime renunță pe parcurs
Concluziile raportului “Dreptate pentru Dinte!”, declară Marian Ursan, Directorul Executiv al Asociației Carusel, indică faptul că nimic nu s-a schimbat. Reprezentanții forțelor de ordine continuă să bată, să umilească, să amenințe și să discrimineze, în special persoanele care provin din rândurile grupurilor vulnerabile și marginalizate, dar și jurnaliști sau persoane integrate socio – economic. O persoană care se consideră victima unui abuz al forțelor de ordine are mult de lucru pentru a demonstra că i-au fost încălcate drepturile. Martori, înscrisuri, certificate medico-legale și multe drumuri. Fără asistența juridică specializată, multe persoane renunță.
Cu toate acestea, raportul scoate la suprafață o serie de abuzuri
G.D. are 37 de ani și pentru a-și câștiga existența lucrează ca parcagiu, de obicei în zona Străzii Ilfov. În seara zilei de 11 februarie 2015, în jurul orei 20:00, acesta se afla în zona Palatului CEC, la intersecția dintre Str. Ilfov și Str. Mihai Vodă. După ce l-au legitimat, i-au făcut proces verbal și i-au dat amendă, unul dintre agenții de politie care il opriseră pe G.D. a vrut să-l lase să plece, dar colegul său a insistat să fie dus la secție. Odată ajuns la secție, G.D. a fost obligat să se dezbrace de la brâu în jos, până la chilot, iar în momentul în care era cu pantalonii în vine, agentul care a insistat ca el să meargă la secție a început să-l lovească cu bastonul de cauciuc (tompha). Victima susține că a fost lovit aproximativ 20 de minute peste mâini, spate, brațe, picioare, genunchi și tălpi, și a fost pus să facă alternativ flotări și genuflexiuni.
A.C. are 35 de ani și a fost consumator de droguri timp de 12 ani, iar din anul 2014 se află în tratament substitutiv cu metadonă; din luna noiembrie 2014 a început tratamentul antiretroviral (ARV). Acesta deține o pensie de invaliditate de gradul I, cu însoțitor, și o pensie de handicap de gradul II. Pe data de 10 iunie 2015, în jurul orei 15:00, A.C., împreună cu un cunoscut, a fost oprit de patru jandarmi, îmbrăcați în civil. După ce A.C. i-a prezentat unui jandarm pastilele de metadonă pe care le avea asupra lui și cele două rețete, unul dintre jandarmi l-a întrebat dacă mai deține și alte substanțe. A.C. i-a răspuns că trăiește cu HIV și că are tratamentul antiretroviral la el. În acest moment, un alt jandarm a început să strige Ce, bă, ai SIDA?, îndeajuns de tare cât să fie auzit de cei din jurul lor. Când A.C. i-a cerut să vorbească mai încet, jandarmul i-a replicat: Și ce, bă, ți-e rușine cu ce ai?. Medicamentele ARV au fost confiscate, sub suspicinea că au conținut stupefiant. Autorii raportului consideră că atât comportamentul violent al jandarmilor, cât și privarea de tratament a lui A.C. reprezintă rele tratamente.
Nu doar cei vulnerabili devin victime ale poliției
Ștefan Mako este un jurnalist afiliat Casei Jurnalistului, o comunitate de reporteri care publică reportaje și investigații în mediul online. Timp de mai multe luni, Ștefan Mako a investigat moartea lui Dinte. Pe data de 02.03.2015, acesta se afla la intersecția dintre Str. Ilfov și Str. Mihai Vodă.
[…]Agent de politie: Eu îți spun așa, din punctul meu de vedere, că te-am văzut prima dată: pur și simplu, am o problemă cu voi, cu rasa voastră! (n.r. etnia maghiară). Dacă te prind la parcare, te execut! Pe tine personal! Deci am fost foarte umilit de rasa voastră la noi în țară! Am fost foarte umilit! Te execut la lege! Nu altceva, să zici că am ceva cu tine, să te iau la bătaie! Nu, să zici că sunt aici șmecher că sunt în România! Nu!
Ștefan Mako: Și eu sunt tot în România!
Agent: Legal te fac! Legal, vă dau la TVR! Da’ vă și spun de ce, motivu’: ca să vă duceți… tu la rândul tău, să le mai spui la zece: „Bă, uite că s-au pus românii pe noi! Vor să ne facă rău”. Legal! Nu e frumos, fraților, să veniți la noi în țara să ne spuneți că nu vorbiți românește! […]
Recomandările raportului sunt variate și încep cu necesitatea modificării măsurii administrative de conducere a persoanelor la sediul poliției, astfel încât acestea să fie mai puțin expuse abuzurilor pe drum către și în secțiile de poliție; sancționarea disciplinară a agenților împotriva cărora s-au făcut plângeri penale și eliminarea practicii de a menține în funcție, în contact direct cu publicul, polițiștii acuzați de purtare abuzivă. De asemenea, raportul recomandă dotarea tuturor secțiilor de poliție cu sisteme de supraveghere video, inclusiv în subsoluri, în curți sau alte spații în care polițiștii pot comite abuzuri, dar și instruirea agenților de poliție și jandarmerie cu privire la drepturile omului, antidiscriminare, HIV și TBC.
Concluzii
- Cazurile de abuz documentate confirmă vulnerabilitatea persoanei condusă administrativ la sediul poliției, întrucât aceasta este lipsită de orice mijloc de apărare (închiderea telefoanelor mobile în cazurile G.D. și A.C.), inclusiv de garanțiile procedurale oferite de codul de procedură penală privind dreptul de a fi apărat de un avocat din oficiu sau ales;
- Deși s-a depus o plângere împotriva unui coleg de-al lor, ceilalți colegi din cadrul secției nu par să fie afectați: după ce a depus o plângere penală împotriva unui polițist de la Secția 17, G.D. a declarat că un alt agent din cadrul aceleași secții l-a pălmuit, când i s-a părut că G.D. încerca să anunțe un lucrător din cadrul Carusel că se află în secția de poliție;
- Există în continuare situații în care atât agenții de poliție, cât și cei de jandarmerie, discriminează pe bază de etnie (cazul G.D. și cazul Ștefan Mako), infectare HIV (cazul A.C.) și orientare sexuală (cazul A.R.). Apreciem că aceste cazuri ar trebui să reprezinte un motiv de îngrijorare pentru Ministerul Afacerilor Interne în privința selectării, pregătirii și evaluării polițiștilor;
- Considerăm că practicile abuzive ale reprezentanților forțelor de ordine, de pedepsire a unor comportamente ale persoanelor, sunt frecvente: atât G.D., pentru că a „îndrăznit” să afirme că va face reclamație atunci când a fost amenințat cu bătaia, cât și V.B, pentru că a refuzat legitimarea, au fost victime ale violențelor agenților de poliție. Reamintim reprezentanților forțelor de ordine că dreptul de a nu fi supus torturii, tratamentelor inumane și degradante este un drept absolut.
Recomandări
- Întreprinderea demersurilor de către IGPR pentru modificarea măsurii administrative a conducerii persoanelor la sediul poliției, astfel încât persoanele să fie mai puțin expuse abuzurilor pe drum către și în secțiile de poliție;
- Sancționarea disciplinară a agenților împotriva cărora s-au făcut plângeri penale și eliminarea practicii de a menține în funcție, în contact direct cu publicul, polițiștii acuzați de purtare abuzivă, practică care este incompatibilă cu prevederile Convenției europene a Drepturilor Omului;
- Dotarea tuturor secțiilor de poliție cu sisteme de supraveghere video, inclusiv în subsoluri, în curți sau alte spații în care polițiștii pot comite abuzuri. De asemenea, o altă opțiune ar putea fi dotarea agenților de poliție și jandarmerie cu camere video pe toată perioada exercițiului funcțiunii.
- Formarea agenților de poliție și jandarmerie cu privire la drepturile omului și antidiscriminare;
- Formarea agenților de poliție și jandarmerie cu privire la transmiterea, prevenirea și tratamentul bolilor infecțioase, în special HIV, hepatite și TBC;
- Formarea agenților de poliție și jandarmerie cu privire la dinamica consumului de droguri, programele de prevenire HIV/Hepatite/TBC și de reducere a riscurilor, inclusiv a importanței tratamentului substitutiv cu metadonă în cazul foștilor consumatori de droguri.
Puteți accesa rezultatele proiectului la adresele de mai jos:
Raportul proiectului „Dreptate pentru Dinte!”
Pliantul „Ce faci dacă te ia poliția”
Lansarea raportului reprezintă o activitate din cadrul proiectului „Dreptate pentru „Dinte”!”, desfășurat de către CARUSEL, în parteneriat cu RHRN, în perioada 01.10.2014 – 30.09.2015. Scopul proiectului este de a promova respectarea drepturilor omului în secțiile de poliție prin documentarea cazurilor de abuz și prin sesizarea acestora.
Acest proiect este realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanțat de Trust for Civil Society în Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.