Romanian Harm Reduction Network

De aproape 20 de ani, România se confruntă cu fenomenul consumului de droguri. Dacă la început am fost doar o rută pentru trafic, în timp, țara noastră a devenit piață pentru consum. Total nepregătiți și neinformați, generația care își trăia adolescența și prima tinerețe la sfârșitul anilor ’90 a devenit prima generație de sacrificiu. Ei au fost primii care au trăit moartea și supradozele, infecțiile cu HIV și Hepatită C, toată degradarea umană care vine o dată cu adâncirea dependenței. În tot acest timp, Statul român a investit minimal în servicii de prevenire și tratament și maximal în represiunea și pedepsirea consumatorilor. În 2016, iată rezultatele acestor politici:

• Cvasi-absența programelor complexe, bazate pe dovezi (nu concursuri de desene) de prevenire a consumului de droguri în școală și familie;
• Nu există nici măcar un singur centru de tratament al dependenței de droguri la minori;
• Dublarea la fiecare patru ani a consumului de droguri în populația tinerilor de 15 ani (conform ESPAD);
• Epidemie de HIV în populația consumatorilor de droguri (conform UNAIDS, 2014 a înregistrat cel mai mare număr de cazuri noi de HIV, 755, din care 21% la consumatori de droguri);
• Inexistența până la această dată a unei curricule de studiu universitară sau post-universitară prin care medicii și psihologii care practică în România să poată identifica și trata competent dependențele de substanțe;
• Atitudinea iresponsabilă a statului român la sfârșitul anilor 2000 față de copiii și tinerii aflați în situație de stradă prin care a permis, atunci, vânzarea legală a drogurilor prin intermediul unor societăți comerciale legal înregistrate și plătitoare de impozite și care, acum, refuză în continuare să-și asume responsabilitățile și consecințele – legale și financiare – ale propriei incurii;
• Accesul la servicii de sănătate pentru prevenirea și tratamentul bolilor transmisibile și al bolilor mintale nu este posibil pentru cetățenii României care nu sunt asigurați și nici nu pot demonstra că nu au venituri.

În aceste condiții dramatice, organizațiile nonguvernamentale care au dezvoltat în acești ani programe eficiente și au implementat idei inovatoare se văd tot mai izolate și mai incapabile să facă față din lipsa fondurilor de orice fel. Este un element încurajator faptul că la finalul anului trecut a fost aprobată Hotărârea de Guvern nr. 659/2015 privind aprobarea Programului de interes național de prevenire și asistență medicală, psihologică și socială a consumatorilor de droguri care prevede finanțarea acestor programe ale structurilor guvernamentale și nonguvernamentale. Pe de altă parte, suntem profund îngrijorați de întârzierea de către Agenția Națională Antidrog a începerii procedurilor în cadrul acestui Program de interes național, la aproape 6 luni de la începerea anului.

În aproape toate țările europene, politicile de stat s-au orientat spre prevenire și tratament, limitând drastic rolul poliției și penitenciarului în gestionarea unei probleme (consumul de droguri) care privește în primul rând sănătatea publicului și sănătatea individului. Rezultatele au fost cel mai adesea încurajatoare: prevenirea este eficientă atunci când este realizată de profesioniști, iar tratamentul este mai ieftin și mai productiv pentru societate decât încarcerarea. Este timpul și pentru România să oprească politicile represive care nu fac decât să alimenteze cercul vicios care se creează atunci când dependenții sunt considerați infractori. Este timpul să investim în prevenire și tratament!

Rețeaua Română de Reducere a Riscurilor

Termen-limită: 9 septembrie 2016

Este foarte important ca mesajul organizațiilor din domeniul drogurilor să fie auzit în forumurile naționale și internaționale. Civil Society Forum on Drugs (CSFD) e o platformă cuprinzătoare pentru un dialog structurat între Comisia Europeană și organizațiile societății civile care sprijină crearea de politici și implementarea acestora pe baze practice.

Actualmente, CSFD cercetează implicarea societății civile în politicile naționale privitoare la droguri. În acest scop a fost creat un chestionar pentru a înregistra opiniile organizațiilor societății civile din Europa. Completarea chestionarului nu durează mai mult de 20 de minute și poate fi accesat aici sau prin copierea adresei https://www.surveymonkey.com/r/53NMHL7 în browser. Scopul este de a înregistra opiniile cât mai multor organizații ale societății civile din Europa.

Puteți contribui la această inițiativă și distribui acest mesaj organizațiilor care ar putea fi interesate. Termenul-limită pentru completare este 9 septembrie 2016. Ar fi perfect dacă ați putea participa în timp util pentru a vă asigura că mesajul organizației dvs este auzit.

Informațiile colectate vor fi folosite în cadrul unui raport pentru CSFD în care:

• va apărea o analiză a implicării societății civile în crearea politicilor naționale;
• vor fi evidențiate strategiile care funcționează în domeniul implicării societății civile, astfel încât organizațiile să poată adopta modele funcționale;
• vor fi descrise legăturile dintre structurile naționale și cele ale UE, astfel încât să poată fi folosite de către organizații;
• vor fi făcute recomandări concrete către Comisia Europeană privitor la o implicare eficientă a societății civile la nivel național.

Raportul nu va menționa respondenții la chestionar. Puteți completa chestionarul aici până pe 9 septembrie 2016.
Mulțumim pentru timpul acordat. Răspunsurile dvs vor contribui la o mai bună înțelegere a căilor prin care organizațiilor societății civile se implică în politicile privitoare la droguri și la ameliorarea acestora. Pentru detalii suplimentare, puteți scrie la civilsocietysurvey@gmail.com.

„Flash PrEP Europe” este un proiect de cercetare comunitară coordonat de AIDES, Coalition PLUS și Universitatea din Amsterdam, implementat în România de către ARAS – Asociația Română Anti-SIDA. Acesta vizează evaluarea cunoștințelor cu privire la terapia preventivă pre-expunere (PrEp) și  a atitudinii/ interesului persoanelor cu vulnerabilitate față de infecția cu HIV cu privire la această metodă de prevenire  a transmiterii HIV, deja disponibilă în unele țări europene.

Populațiile-țintă ale proiectului sunt: bărbați care fac sex cu bărbați, cupluri serodiscordante, migranți, lucrători sexual, utilizatori de droguri psihoactive, transsexuali, persoane cu vârsta peste 18 ani. De ce este relevantă cercetarea pentru beneficiarii persoane afectate de HIV, CDI, persoane care practică sexul comercial, persoane LGBT? Pentru că strânge date despre o nouă metodă de prevenire – Flash PrEp –, care ar putea să le fie utilă și de interes. Veți afla mai multe amănunte pe măsură ce completați chestionarul.

Persoanele care vor fi de acord să completeze chestionarul vor rămâne anonime (nu se vor salva și păstra nici un fel de date personale).

Puteți completa chestionarul aici (puteti alege limba din meniul dreapta-sus).

Harm Reduction Coalition a publicat un raport privitor la camerele de injectare (experiența din Germania, Australia, Canada)  Click aici pentru a viziona