Scrisoare deschisă către mass-media din România: discursul privitor la persoanele care consumă droguri

Rețeaua Română de Reducere a Riscurilor și organizațiile ALIAT, AWAKEN, Fundația PARADA, Human Profiles, SensPozitiv și Metoda TOTEM condamnă difuzarea la televizor a imaginilor cu persoane care consumă droguri, cât și discursul din mass-media de blamare a comportamentului de consum de droguri. Aceste acțiuni încalcă obligația furnizorilor de servicii media de protejare a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și întăresc prejudecățile și atitudinile negative față de persoanele care consumă droguri.

Le reamintim jurnaliștilor că Națiunile Unite și Organizația Mondială a Sănătății au solicitat statelor membre în iunie anul trecut, printr-o declarație comună[1] privind eliminarea discriminării din sistemul de sănătate, „revizuirea și abrogarea legilor punitive care s-au dovedit a avea rezultate negative în domeniul sănătății”. Printre aceste recomandări se regăsește decriminalizarea „consumului de droguri sau deținerea de droguri pentru uz personal”.

Dezinformarea, exagerările și generalizările privind consumul și efectele drogurilor, prezentate de către o parte a mass-media săptămâna aceasta, contribuie la întreținerea unei atmosfere de panică în jurul consumului de droguri și a unei imagini distorsionate asupra celor care consumă droguri. Mai mult, această atmosferă de tensiune este creată și de descrierea nediferențiată a consumului recreațional și a consumului abuziv și dependenței de droguri.

Lipsa de informații adecvate și atitudinea moralistă a presei față de persoanele care consumă droguri duc la discriminarea, marginalizarea și stigmatizarea acestora. Stigmatizarea și rușinea asociată reprezintă o parte importantă a motivului pentru care oamenii nu caută ajutor pentru dependență și pentru care ajutorul oferit și serviciile nu sunt disponibile sau eficiente.

Asociațiile semnatare reamintesc publicului că în România nu există niciun program național de prevenire a consumului de droguri în școli, niciun centru de tratament al abuzului și dependenței de droguri pentru copii și adolescenți finanțat din bani publici și că locurile pentru tratament adresate persoanelor cu dependență de droguri sunt cu mult sub numărul cererilor și nevoilor identificate de angajații și voluntarii noștri.

Le recomandăm jurnaliștilor să consulte specialiști care au experiență în domeniu și în lucrul cu persoanele care consumă droguri înainte de a realiza materiale și articole despre consumul de droguri.

Organizații semnatare:

ALIAT – Alianța pentru Lupta Împotriva Alcoolismului și Toxicomaniilor

Asociația Human Profiles

Asociația SensPozitiv

AWAKEN

Fundația PARADA

Metoda TOTEM

Rețeaua Română de Reducerea Riscurilor

04.05.2018

[1] http://www.who.int/en/news-room/detail/27-06-2017-joint-united-nations-statement-on-ending-discrimination-in-health-care-settings

Evoluția infectărilor cu HIV în populația de consumatori de droguri injectabile. Ce urmează?

Până în 2010, în România au existat mai multe programe de prevenire și de reducere a riscurilor finanțate de către United Nations Office on Drugs and Crime (UNODC) și Fondul Global de Luptă împotriva HIV, tuberculozei și malariei. În 2010 aceste programe s-au încheiat, iar statul român nu a preluat finanțarea acestor acțiuni. Unul dintre rezultate a fost scăderea drastică a numărului de seringi sterile distribuite direct sau prin schimb de seringi consumatorilor, după cum arată linia albastră a graficului.

g1

Tot în 2010 a existat o criză a heroinei pe fondul războiului din Afganistan, țara care produce majoritatea heroinei care ajunge în România. Pe acest fond, consumatorii din România au încercat să suplinească heroina cu noi substanțe psihoactive (NSP – substanțe sintetice, în majoritate canabinoizi și stimulante în România), cumpărate legal din magazinele de „etnobotanice” care au apărut în 2009-2010, fără a ști că sunt substanțe total diferite. Ca rezultat, numărul internărilor la urgențe pe fondul consumului de NSP a crescut drastic, cum indică și graficul:

g2

Un consumator tipic de heroină se injectează de 3-4 ori pe zi, având astfel o fereastră de aproximativ 6 ore între injectări. Cei care au început să-și injecteze NSP au ajuns la o rată de injectări de 20-30 de ori pe zi. Având în vedere că șansele de a lua HIV de la o seringă folosită după 2-3 ore sunt practic nule, în perioada în care heroina era mai ușor accesibilă (până în 2010), cazurile noi de infectare cu HIV s-au menținut la un nivel minim. După apariția NSP și a injectărilor în interiorul ferestrei de 2 ore, numărul de noi infectări a crescut exponențial, cu atât mai mult cu cât seringile sterile disponibile au devenit mult mai rare într-o perioadă de nevoie crescută. În aceeași perioadă, farmaciile refuzau să vândă seringi consumatorilor sub pretextul că astfel ar încuraja consumul, sporind astfel riscul de noi infectări cu HIV.

g3
Cazurile noi de HIV sunt înregistrate în baza de date națională numai după confirmare, care poate dura până la un an. Astfel curba roșie începe să urce la un an după 2010, momentul central al exploziei epidemiei de HIV.

De asemenea, se înregistrează și o scădere a numărului de noi infectări începând cu 2014. Această scădere are la bază și o sub-raportare a numărului de cazuri confirmate. Testul de confirmare costă aproximativ 250 de RON. În timp ce persoanele cu asigurare medicală, card de sănătate și medic de familie beneficiază de test gratuit sau pentru o sumă derizorie, cei care nu au acte și asigurare trebuie să plătească testul, iar pentru consumatorii de droguri prioritatea este substanța consumată, nu un test al cărui rol e greu de înțeles. Din cauza acestui acces inegal la testare, după testul rapid pozitiv, mulți consumatori nu fac testul de confirmare, așa că nu sunt cuprinși în baza națională de date.

Efectul lipsei și al distribuirii seringilor este evident și în graficul de mai jos, care reunește efectele celor prezentate mai sus: în 2010 scade numărul de seringi distribuite și crește numărul de infectări, iar în 2013 crește numărul de seringi și scade numărul de noi infectări cu HIV, subliniind importanța distribuirii de seringi sterile, fie directe, fie prin schimb de seringi, în limitarea noilor infecții cu HIV.

g4

De peste 10 ani România tratează problema HIV/SIDA din mers, fără o strategie care să ia în calcul faptul că vorbim de un fenomen cu multe și grave implicații, care necesită o abordare integrată. Graficul de mai sus arată, dincolo de orice dubiu, că este nevoie de un asemenea plan, în condițiile în care toate problemele surprinse în grafic sunt abordabile și există o vastă experiență internațională la care se poate face apel. În mare parte acestor probleme le răspunde Planul Național Strategic (PNS) HIV/SIDA 2018-2020, aflat într-o nesfârșită așteptare pe masa Guvernului pentru a fi aprobat.

Date fiind cele expuse mai sus ne alăturăm organizațiilor și susținătorilor campaniei care cere adoptarea PNS HIV/SIDA de urgență: https://campaniamea.de-clic.ro/p/PNS-HIV

Orice amânare a acestei decizii duce la inaplicabilitatea prevederilor Planului și imposibilitatea bugetării corespunzătoare a măsurilor cuprinse în el.

Interviu cu Eugen Hriscu, director științific al ALIAT, despre droguri și dependență

Este dovedit că, cu cât o persoană experimentează cu substanțe adictive mai devreme, cu atât riscul de a dezvolta dependență la o vârstă ulterioară crește. Ca orice experiență, cu cât creierul este mai matur, cu atât o poate integra mai bine! Există impulsul, tentația la adulți de a-i speria pe tineri spunându-le: nu care cumva să pui mâna pe așa ceva că o să mori, că o să devii dependent, sau așa ceva…

Dar cum le spui atunci, dacă nu-i sperii? Dacă nu le arăți consecințele… Liceele sunt pline de droguri!
Există numeroase protocoale de prevenire care nu implică tacticile de înfricoșare, pentru că acestea nu funcționează. Mai mult, îi împinge pe tineri să facă exact invers. Dacă domnul polițist vine în clasă să le spună tinerilor: „bă, să nu care cumva să consumați că vă ia mama dracului”, e cea mai bună reclamă pe care poți să o faci unui comportament. Îl glorifici în negativ și nu ai rezolvat nimic. Cred că orice părinte de adolescent poate înțelege ce spun. Din păcate, cei care se ocupă cu prevenirea la noi în țară și nu numai, se gândesc că, dacă bat cu pumnul în masă, și dacă bagă la pușcărie, obțin ceva. Realitatea este că nu obțin nimic.

Și care este calea, atunci?
Calea este, în primul rând să ne relaxăm un pic. Nu e dracul chiar atât de negru și chiar dacă un tânăr ajunge să consume, realitatea este că majoritatea oamenilor care consumă nu vor avea probleme din cauza asta. Mi se pare că o problemă cu mult mai mare este ceea ce încercăm noi să facem ca să nu consume: criminalizarea, faptul că iei un tânăr și îi frângi viața băgându-l în pușcărie și făcându-i dosar penal, faptul că băgăm toate drogurile în aceeași oală. Astfel, dacă cineva vrea să aibă acces la canabis, are acces și la droguri mai tari. Un dealer dacă riscă același lucru și pentru un kg de iarbă și pentru unul de heroină, îi este mult mai avantajos să vândă heroină pentru că, pe de o parte heroina nu miroase, un kg de iarbă e mult mai ieftin, iarba dă o dependență mult mai slabă și mult mai rar decât heroina, deci are clienți mult mai mulți și mult mai fideli. Așa se face că acum o doză de heroină în București este mai ieftină decât un gram de canabis.

Dar dacă în locul polițistului în clasă, ați intra Dvs. Ce le-ați spune tinerilor? Ce speech ați avea?
Am făcut-o, dar prefer să nu o fac. Prevenirea nu este despre speech-uri. Nu e ca la corporații, unde vine omul acela care a urcat pe Everest și îți spune cât de minunat este și cum și tu poți s-o faci, pentru că și el avea 100 de kg și burtă și uite unde este el acuma. Chestia asta nu funcționează în prevenire și bănuiala mea este că nici în corporații:). Obiectivul în prevenire este că atunci când tânărul se confruntă cu situația de consum, el să poată să facă altceva decât să consume. Mesajul „spune nu drogurilor”, este o prostie, pentru că nu drogurilor trebuie să le spui NU, ci prietenilor!

Citește mai mult pe https://cristinastanciulescu.ro/interviuri/drogurile-sunt-o-ruleta-ruseasca-dependenta-este-glontul-de-pe-teava/