Evoluția infectărilor cu HIV în populația de consumatori de droguri injectabile. Ce urmează?

Până în 2010, în România au existat mai multe programe de prevenire și de reducere a riscurilor finanțate de către United Nations Office on Drugs and Crime (UNODC) și Fondul Global de Luptă împotriva HIV, tuberculozei și malariei. În 2010 aceste programe s-au încheiat, iar statul român nu a preluat finanțarea acestor acțiuni. Unul dintre rezultate a fost scăderea drastică a numărului de seringi sterile distribuite direct sau prin schimb de seringi consumatorilor, după cum arată linia albastră a graficului.

g1

Tot în 2010 a existat o criză a heroinei pe fondul războiului din Afganistan, țara care produce majoritatea heroinei care ajunge în România. Pe acest fond, consumatorii din România au încercat să suplinească heroina cu noi substanțe psihoactive (NSP – substanțe sintetice, în majoritate canabinoizi și stimulante în România), cumpărate legal din magazinele de „etnobotanice” care au apărut în 2009-2010, fără a ști că sunt substanțe total diferite. Ca rezultat, numărul internărilor la urgențe pe fondul consumului de NSP a crescut drastic, cum indică și graficul:

g2

Un consumator tipic de heroină se injectează de 3-4 ori pe zi, având astfel o fereastră de aproximativ 6 ore între injectări. Cei care au început să-și injecteze NSP au ajuns la o rată de injectări de 20-30 de ori pe zi. Având în vedere că șansele de a lua HIV de la o seringă folosită după 2-3 ore sunt practic nule, în perioada în care heroina era mai ușor accesibilă (până în 2010), cazurile noi de infectare cu HIV s-au menținut la un nivel minim. După apariția NSP și a injectărilor în interiorul ferestrei de 2 ore, numărul de noi infectări a crescut exponențial, cu atât mai mult cu cât seringile sterile disponibile au devenit mult mai rare într-o perioadă de nevoie crescută. În aceeași perioadă, farmaciile refuzau să vândă seringi consumatorilor sub pretextul că astfel ar încuraja consumul, sporind astfel riscul de noi infectări cu HIV.

g3
Cazurile noi de HIV sunt înregistrate în baza de date națională numai după confirmare, care poate dura până la un an. Astfel curba roșie începe să urce la un an după 2010, momentul central al exploziei epidemiei de HIV.

De asemenea, se înregistrează și o scădere a numărului de noi infectări începând cu 2014. Această scădere are la bază și o sub-raportare a numărului de cazuri confirmate. Testul de confirmare costă aproximativ 250 de RON. În timp ce persoanele cu asigurare medicală, card de sănătate și medic de familie beneficiază de test gratuit sau pentru o sumă derizorie, cei care nu au acte și asigurare trebuie să plătească testul, iar pentru consumatorii de droguri prioritatea este substanța consumată, nu un test al cărui rol e greu de înțeles. Din cauza acestui acces inegal la testare, după testul rapid pozitiv, mulți consumatori nu fac testul de confirmare, așa că nu sunt cuprinși în baza națională de date.

Efectul lipsei și al distribuirii seringilor este evident și în graficul de mai jos, care reunește efectele celor prezentate mai sus: în 2010 scade numărul de seringi distribuite și crește numărul de infectări, iar în 2013 crește numărul de seringi și scade numărul de noi infectări cu HIV, subliniind importanța distribuirii de seringi sterile, fie directe, fie prin schimb de seringi, în limitarea noilor infecții cu HIV.

g4

De peste 10 ani România tratează problema HIV/SIDA din mers, fără o strategie care să ia în calcul faptul că vorbim de un fenomen cu multe și grave implicații, care necesită o abordare integrată. Graficul de mai sus arată, dincolo de orice dubiu, că este nevoie de un asemenea plan, în condițiile în care toate problemele surprinse în grafic sunt abordabile și există o vastă experiență internațională la care se poate face apel. În mare parte acestor probleme le răspunde Planul Național Strategic (PNS) HIV/SIDA 2018-2020, aflat într-o nesfârșită așteptare pe masa Guvernului pentru a fi aprobat.

Date fiind cele expuse mai sus ne alăturăm organizațiilor și susținătorilor campaniei care cere adoptarea PNS HIV/SIDA de urgență: https://campaniamea.de-clic.ro/p/PNS-HIV

Orice amânare a acestei decizii duce la inaplicabilitatea prevederilor Planului și imposibilitatea bugetării corespunzătoare a măsurilor cuprinse în el.

Interviu cu Eugen Hriscu, director științific al ALIAT, despre droguri și dependență

Este dovedit că, cu cât o persoană experimentează cu substanțe adictive mai devreme, cu atât riscul de a dezvolta dependență la o vârstă ulterioară crește. Ca orice experiență, cu cât creierul este mai matur, cu atât o poate integra mai bine! Există impulsul, tentația la adulți de a-i speria pe tineri spunându-le: nu care cumva să pui mâna pe așa ceva că o să mori, că o să devii dependent, sau așa ceva…

Dar cum le spui atunci, dacă nu-i sperii? Dacă nu le arăți consecințele… Liceele sunt pline de droguri!
Există numeroase protocoale de prevenire care nu implică tacticile de înfricoșare, pentru că acestea nu funcționează. Mai mult, îi împinge pe tineri să facă exact invers. Dacă domnul polițist vine în clasă să le spună tinerilor: „bă, să nu care cumva să consumați că vă ia mama dracului”, e cea mai bună reclamă pe care poți să o faci unui comportament. Îl glorifici în negativ și nu ai rezolvat nimic. Cred că orice părinte de adolescent poate înțelege ce spun. Din păcate, cei care se ocupă cu prevenirea la noi în țară și nu numai, se gândesc că, dacă bat cu pumnul în masă, și dacă bagă la pușcărie, obțin ceva. Realitatea este că nu obțin nimic.

Și care este calea, atunci?
Calea este, în primul rând să ne relaxăm un pic. Nu e dracul chiar atât de negru și chiar dacă un tânăr ajunge să consume, realitatea este că majoritatea oamenilor care consumă nu vor avea probleme din cauza asta. Mi se pare că o problemă cu mult mai mare este ceea ce încercăm noi să facem ca să nu consume: criminalizarea, faptul că iei un tânăr și îi frângi viața băgându-l în pușcărie și făcându-i dosar penal, faptul că băgăm toate drogurile în aceeași oală. Astfel, dacă cineva vrea să aibă acces la canabis, are acces și la droguri mai tari. Un dealer dacă riscă același lucru și pentru un kg de iarbă și pentru unul de heroină, îi este mult mai avantajos să vândă heroină pentru că, pe de o parte heroina nu miroase, un kg de iarbă e mult mai ieftin, iarba dă o dependență mult mai slabă și mult mai rar decât heroina, deci are clienți mult mai mulți și mult mai fideli. Așa se face că acum o doză de heroină în București este mai ieftină decât un gram de canabis.

Dar dacă în locul polițistului în clasă, ați intra Dvs. Ce le-ați spune tinerilor? Ce speech ați avea?
Am făcut-o, dar prefer să nu o fac. Prevenirea nu este despre speech-uri. Nu e ca la corporații, unde vine omul acela care a urcat pe Everest și îți spune cât de minunat este și cum și tu poți s-o faci, pentru că și el avea 100 de kg și burtă și uite unde este el acuma. Chestia asta nu funcționează în prevenire și bănuiala mea este că nici în corporații:). Obiectivul în prevenire este că atunci când tânărul se confruntă cu situația de consum, el să poată să facă altceva decât să consume. Mesajul „spune nu drogurilor”, este o prostie, pentru că nu drogurilor trebuie să le spui NU, ci prietenilor!

Citește mai mult pe https://cristinastanciulescu.ro/interviuri/drogurile-sunt-o-ruleta-ruseasca-dependenta-este-glontul-de-pe-teava/

Romanian Harm Reduction Network angajează asistent în Secretariatul Comitetului Național pentru Coordonarea Programelor Fondului Global

Termeni de referință

Romanian Harm Reduction Network este o rețea de persoane și organizații ce promovează reducerea comportamentelor cu risc asociate consumului de droguri prin creșterea gradului de comunicare între organizațiile partenere și îmbunătățirea calității serviciilor pentru consumatorii de droguri, la nivel național.

RHRN inițiază și facilitează schimbări menite să susțină implementarea unor politici și programe sociale eficiente care se adresează consumatorilor de droguri și altor grupuri marginalizate social.

RHRN este în căutarea unei persoane dinamice, motivate și rezistențe la stress (detalii complete despre profilul căutat și atribuțiile funcției se găsesc mai jos) pentru poziția de asistent pentru secretariatul CNC-FG, pentru o perioadă de 6 luni, cu posibilitate de prelungire încă doi ani.

 

Poziție: Asistent secretariat CNC-FG

Superior ierarhic: președinte și vice-președinte CCM, director executiv RHRN

Loc de muncă: biroul RHRN, str. Hristo Botev, apt. 9, sector 3, București

Program de lucru: normă întreagă

Durata contractului: 6 luni (cu posibilitate de prelungire încă doi ani)

Salariu brut: 1300 EURO

Termen de aplicare: 10.11.2017
Trimiteți aplicațiile la office.rhrn@gmail.com

Conținutul aplicației: CV, scrisoare de intenție și două recomandări.

Data de începere: cât mai curând, maxim de pe 15.11.2017

 

Sarcini administrative:

  • Organizarea ședințelor CNC-FG (agenda, participanți, minute) și a grupurilor de lucru din CNC-FG;
  • Actualizarea listei de membri;
  • Postarea documentelor sia informațiilor pe site-ul CNC-FG;
  • Organizarea documentelor CNC-FG;
  • Traducerea rapoartelor și documentelor CNC-FG;
  • Implicarea în activități de advocacy pe HIV și TBC;
  • Rapoarte periodice privitoare la situația națională a HIV și TBC.

 

Cerințe:

  • studii superioare;
  • atitudine deschisă față de lucrul cu consumatori de droguri și alte grupuri vulnerabile;
  • cunoștințe cel puțin medii în domeniile HIV și TBC;
  • fluent în limba engleză;
  • capacitate de organizare și planificare;
  • comunicare clară și precisă;
  • cunoștințe operare PC (Word, Power Point, Excel, WordPress);
  • punctualitate.
Constituie un avantaj:

  • experiența în advocacy;
  • familiaritate cu mediul politic și instituțiile de stat;
  • cunoașterea legislației din domeniul medical;
  • cunoașterea legislației din domeniul prevenirii și combaterii consumului de droguri;
  • experiența în managementul de proiect;
  • studii SNSPA;
  • adaptabilitate la un program de lucru instabil;
  • disponibilitate pentru deplasări în țară;
  • rezistenta la presiune;
  • rezistenta la stres;
  • motivație deosebită pentru justiție socială;
  • cunoașterea unei a două limbi de circulație internațională;
  • cunoașterea structurii, funcționarii și componentei RHRN.

 

Despre

CNC-FG

Comitetul Naţional de Coordonare HIV/SIDA şi Tuberculoză pentru programele finanţate de Fondul Global (CNC-FG) s-a constituit în vederea asigurării coordonării strategice a programelor finanţate de Fondul Global precum şi corelării acestora cu Strategiile şi Planurile Naţionale din cele două domenii: HIV/SIDA şi Tuberculoză. Comitetul Naţional de Coordonare HIV/SIDA şi Tuberculoză este o structură multi-sectorială în care sunt reprezentate instituţii guvernamentale, instituţii academice, organizaţii ale persoanelor care trăiesc sau care sunt afectate de HIV/SIDA, organizaţii non-guvernamentale cu programe în domeniile HIV/SIDA şi Tuberculoză, sectorul privat precum şi agenţii donoare internaţionale multilaterale sau bilaterale. CNC-FG îşi desfăşoară activitatea în baza Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a Recomandărilor Fondului Global de luptă împotriva HIV/SIDA, Tuberculozei şi Malariei.

Granturile acordate Romaniei de catre Fondul Global de Lupta Impotriva SIDA, TB si Malariei constituie un sprijin major in cresterea capacitatii nationale de raspuns impotriva epidemiilor cu HIV/SIDA si Tuberculoza. Aceste fonduri sunt utilizate pentru consolidarea si extinderea programelor de prevenire dar si a serviciilor pentru ingrijirea celor afectati.

Obiectivele CNC-FG

  1. Coordonarea strategică multisectorială a programelor HIV/SIDA și de control al tuberculozei și alinierea acestora cu Strategiile și Planurile Naționale din cele două domenii.
  2. Asigurarea sustenabilității intervențiilor finanțate de FG și alte mecanisme de finanțare.
  3. Creșterea participării guvernamentale la eforturile de asigurare a accesului la servicii de prevenire, tratament și îngrijire pentru persoanele afectate și la risc pentru HIV/SIDA și TB.

(http://ccmromania-gfatm.com)